Uniunea Națională a Barourilor din România reprezentată prin Președintele Avocat Dr. TRAIAN BRICIU a organizat în parteneriat cu Fundația „Constantin Naumescu” și Filarmonica „George Enescu” din București Proiectul cultural de omagiere a personalităților artistice care au provenit din rândurile avocaților.
La realizarea acestui proiect, în calitate de coordonator artistic și moderator al evenimentelor, am avut parte de excelenta colaborare cu Avocatul Danny Bârdan, consilier al UNBR, personalitate de vastă cultură acumulată cu pasiune și oferită cu entuziasm.
Proiectul a debutat anul trecut prin organizarea unui Concert Omagial în ziua de miercuri 27 noiembrie 2024, ora 19,30 la Ateneul Român dedicat împlinirii a 120 de la nașterea compozitorului NICOLAE KIRCULESCU, iar anul acesta a organizat un al doilea Concert Omagial în ziua de luni 24 noiembrie 2025, ora 19,30 la Ateneul Român dedicat împlinirii a 40 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului.
În perioada interbelică Nicolae Kirculescu a profesat în calitate de avocat înscris în Baroul Ilfov, fiind colaborator al marelui avocat I. Gr. Periețeanu, fost Președinte al Uniunii Avocaților din România. De asemenea, maestrul Nicolae Kirculescu a fost pentru o perioadă scurtă de timp și magistrat la Judecătoria de Ocol Sinaia.
NICOLAE KIRCULESCU - creator componistic poliedric pluridimensional
Noi contexte analitice muzicologice, estetice, literare, artistice ne-au stimulat în organizarea celui de al doilea Concert Omagial Nicolae Kirculescu oferind publicului audierea unor lucrări deosebit de valoroase care au relevat aspecte extrem de interesante ale personalității compozitorului al cărui profil l’am definit anul acesta la un nivel mai profund și mai complex.
NICOLAE KIRCULESCU
... logosul avocatului în armonie cu melosul compozitorului ...
Lucrările pe care le-am ales pentru programul concertului se caracterizează printr-o profunzime extraordinară conferind o singulară complexitate expresivității sunetului vocal și instrumental solist sau orchestral. Profunzimea logosului avocatului în joncțiune cu melosul de inspirație genială al compozitorului fac ca … instrumentele să cânte .. iar vocile … să atingă sonorități instrumentale deosebit de bogate în resursa lor expresivă. Sonoritățile instrumentelor cu expresivitatea lor abstractă vin către expresia concretă literară a vocilor și invers într-un echilibru perfect.
Kirculescu RAPSODIA a I-a pentru pian și orchestră,
Dirijor CONSTANTIN GRIGORE,
solist ALEXANDRU MIHAI BURCĂ
RAPSODIA a I-a pentru pian și orchestră a fost compusă în anul 1953. A fost interpretată sub bagheta dirijorului Carol Litvin de către pianista Cornelia Sibiceanu Goreaev împreună cu Orchestra de Studio a Radiodifuziunii din București realizându-se o înregistrare de studio păstrată în Fonoteca Radiodifuziunii noastre. Documentele de arhivă de care dispunem la ora actuală, atestă că această rapsodie a mai fost interpretată în cadrul unui concert al Filarmonicii din Botoșani sub bagheta dirijorului Teodor Romașcanu și cu participarea solistică a aceleiași pianiste Cornelia Sibiceanu Goreaev. Concertul a avut loc vineri 12 februarie 1982 și a fost dedicat împlinirii a trei sferturi de veac de la Răscoala din 1907. Concertul s-a deschis cu Simfonia ”1907” de Dumitru Bughici; programul a continuat cu Rapsodia a I-a pentru pian și orchestră și Moment muzical de Nicolae Kirculescu iar în final s-a executat poemul simfonic Preludiile de Liszt.
Rapsodia are o introducere a pianului solo andante desfășurată cu acorduri grave, austere, unite prin linii melodice evoluând spre melosul popular abordat printr-o tratare foarte interesantă; lucrarea desfășoară o succesiune de secvențe melodice integrate în coerența narativă orchestrală unitară relevând un mesaj duios, dureros, ici colo animat de o veselie oarecum ponderată de persistența melancoliei și a unui anumit sens al îndoielii. La un moment dat pianul domină maiestuos printr-o linie melodică grandioasă de mare frumusețe într-un discurs melodic încărcat de forța de convingere a argumentelor sufletești ale creatorului. Este un discurs muzical foarte bogat în motive melodice care manifestă o ... retorică expresivă emotivă ... rezultat al joncțiunii dintre ... logosul avocatului și melosul compozitorului ... Este forța de convingere emotivă a ... unei magistrale pledoarii melodice învăluită armonic ... În finalul apoteotic gustăm triumful pledoariei melodice în al cărei mesaj s-au topit numeroasele motive melodice rezultând linia melodică finală puternic convingătoare.
Această interpretare și celelalte ale programului vor rămâne în Fonoteca Radiodifuziunii și în Filmoteca Televiziunii. Rapsodia a I-a pentru pian și orchestră a fost interpretată în concertul nostru de pianistul Alexandru Mihai Burcă acompaniat de Orchestra Filarmonicii George Enescu dirijată de distinsul dirijor Constantin Grigore, muzician cu o amplă experiență dirijorală în operă, operetă, muzică simfonică, muzică de divertisment, dirijorul ideal pentru decodificarea muzicală și interpretarea dirijorală a creațiilor lui Kirculescu.
CONSTANTIN RĂDULESCU Artist Emerit
Dirijorul și muzicologul Constantin Rădulescu, prim dirijor al Operetei din București, care a fost dirijor de orchestră și de cor pentru cele două operete N-a fost nuntă mai frumoasă și Întâlnire cu dragostea ale Maestrului a realizat un studiu muzicologic dedicat prefeței unui volum cu arii și duete din operetele unor compozitori români între care se afla și Nicolae Kirculescu. Constantin Rădulescu a scris astfel: Nicolae Kirculescu pătrunde în lumea muzicii prin studiul pianului la București ulterior aprofundând armonia și contrapunctul la Viena; în paralel s-a dedicat studiilor juridice începute la București și finalizate la Paris cu un doctorat. După un parcurs formativ intens, la 37 de ani confirmă vocația și pasiunea pentru muzică a doctorului în științe juridice. În acest complex formativ, Nicolae Kirculescu a manifestat exigență față de stihurile pe care și-a așternut cântecele. Grație acestei exigențe și-a ales cei mai desăvârșiți textieri, adevărați poeți, pe care i-a antrenat și influențat cu spiritul său complex reunind logosul avocatului cu melosul compozitorului; acești adevărați poeți au fost: Puiu Maximilian, Jack Fulga, Eugen Mirea, Harry Negrin, H. Nicolaide, Aurel Felea, Constantin Cârjan, Tiberiu Utan, Mariana Dumitrescu. În analizele sale, Constantin Rădulescu este atras de un aspect foarte semnificativ al lui Kirculescu: uneori își tălmăcește … trăirile … în melodii fără cuvinte … Clar de lună, Licuricii, Chemarea dragostei, Nocturnă … Datorită acestei complexități de trăire a fenomenului poetic și melodic în conștiința muzicală a lui Nicolae Kirculescu … reunind logosul avocatului cu melosul compozitorului … a atins o excepțională performanță: … cuvântul cântă și sunetul declamă … așa cum s-a perceput din interpretările segmentului central al programului nostru.
Kirculescu TREC ZILELE-N GOANĂ
Versurile de Harry Negrin
Kirculescu DE UNDE ȘTII VIOARĂ TU?
Versurile de Aurel Felea
MARIETA BRATU KIRCULESCU
... De unde știi vioară tu, ce-nseamnă dorul omenesc, cum poți citi vioară tu în inima acelor ce iubesc? ... Vioara lui Kirculescu putea ști ... dorul omenesc ... deoarece spiritul lui componistic conferea vocilor oportunitatea estetică a subtilităților instrumentale așa cum instrumentele încărcau sunetele lor cu o neobișnuită sugestivitate a forței de comunicare ... logosul avocatului în joncțiune cu melosul compozitorului ...
Interpretarea oferită de Marieta Bratu-Kirculescu, văduva compozitorului, a fost apreciată de public pentru profunzimile expresive sonore și timbrale ale vocii sale deosebit de cultivată grație căreia detaliile interpretative au fost relevate cu o nobilă eleganță.
Kirculescu CLAR DE LUNĂ piesă de divertisment, aranjament pentru vioară și pian
VALENTIN ALBEȘTEANU vioară, VALENTIN CUCU pian
CLAR DE LUNĂ este considerată o piesă de divertisment dar bogăția complexă a componisticii lui Kirculescu o face să devină o adevărată miniatură camerală. A fost compusă în anul 1944 cu intenția Maestrului de a încuraja sufletește tinerii soldați români în timpul războiului. Piesa a fost înregistrată pe un disc Columbia de violonistul Jean Ionescu.
Publicul a ascultat această piesă într-un aranjament pentru vioară și pian cu Valentin Albeșteanu vioară, Valentin Cucu pian pe care compozitorul a creat-o într-un moment de puternică și profundă inspirație atașându-se de ea în mod deosebit. Cei doi artiști foarte talentați și experimentați – violonistul și pianistul – au realizat o prelucrare camerală a acestei piese oferindu-ne expresivitatea esențială a inspirației compozitorului.
Kirculescu PAȘII NOȘTRI
Versurile Aurel Felea
Kirculescu TE VOI IUBI PÂN' LA SFÂRȘITUL LUMII
Versurile de Harry Negrin
MIRUNA IONESCU
VALENTIN ALBEȘTEANU vioară, VALENTIN CUCU pian
Segmentul central a continuat cu aceste două cântece de foarte mare popularitate ale creației compozitorului: prima piesă este intitulată PAȘII NOȘTRI compusă pe versurile lui Aurel Felea iar a doua se numește TE VOI IUBI PÂN' LA SFÂRȘITUL LUMII scrisă pe versurile lui Harry Negrin pe care le-am ascultat în interpretarea actriței Miruna Ionescu a cărei voce de contraltă lirică este impostată în cel mai autentic timbru necesar expresivității în acest repertoriu oferindu-ne cantilena lirică a primei piese și apoi ritmul antrenant al piesei următoare în care dragostea veșnică se confirmă cu o convingere plină de dinamism.
Kirculescu E NOAPTE
Versurile de Tiberiu Utan
Kirculescu HAI, COȘAR, COȘAR
Versurile de Puiu Maximilian
CĂTĂLIN PETRESCU bariton
CLAUDIU MINEA clarinet, ALEXANDRU MIHAI BURCĂ pian
În încheierea segmentului am ascultat piesele E NOAPTE pe versurile lui Tiberiu Utan și HAI, COȘAR, COȘAR pe versurile lui Puiu Maximilian în interpretarea baritonului Cătălin Petrescu acompaniat de Claudiu Minea la clarinet și Alexandru Mihai Burcă la pian. Aceste două piese sunt cu totul deosebite atât sub aspectul versurilor cât și a muzicii compuse. În general, cântecele lui Kirculescu au o anumită greutate muzicală, estetică și artistică fiind foarte apropiate genurilor de lied, arie de salon, romanță cultă cu o vecinătate inevitabilă față de zona operetei clasice dar și moderne. Am dorit relansarea acestor două piese într-o formulă în care solistul bariton să dialogheze cu clarinetul și cu pianul pentru a amplifica relieful emoțional al relației sunet – cuvânt la un înalt nivel expresiv. Cătălin Petrescu, prim solist al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, este un bariton cu o vocalitate excepțional cultivată reunind cantabilitatea subtil nuanțată și declamația convingătoare. A realizat un dialog foarte interesant cu clarinetul admirabil integrat în interpretare de Claudiu Minea un tânăr virtuoz talentat și solid pregătit care are toate șansele unei cariere de mare prestigiu. Atmosfera muzicală a fost grandios stimulată de excelentul pianist Alexandru Mihai Burcă, un expert muzical și estetic al vocilor de toate categoriile și al tuturor stilurilor muzicale la nivel universitar. Pianul lui Burcă a impresionat publicul prin interpretarea acestor două piese ca și a celorlalte lucrări ale programului oferind și o surpriză colosală în bisul de Astor Piazzola (1921-1992) în care a dezlănțuit o forță muzicală și instrumentală neobișnuită.
Kirculescu MOMENT MUZICAL pentru pian și orchestră
Dirijor CONSTANTIN GRIGORE, solist ALEXANDRU MIHAI BURCĂ
Ca și anul trecut, concertul nostru s-a încheiat cu MOMENT MUZICAL pentru pian și orchestră cu dirijorul Constantin Grigore la pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu, solist Alexandru Mihai Burcă.
Și pentru reușita acestui Concert comemorativ, au fost invitați artiști de valoare și prestigiu al căror profesionalism și rezonanță la creația muzicală a Maestrului Nicolae Kirculescu vor onora evenimentul, memoria compozitorului și, nu în ultimul rând, vor bucura sufletele publicului la cel mai înalt nivel artistic.
CONSTANTIN GRIGORE este dirijorul principal al Orchestrei Camerata Regală și al Teatrului de Operetă și Musical ”Ion Dacian” din București. În perioada studiilor urmate în ţară, apoi în Polonia la Academia de Muzică „Karol Lipinski” dirijorul Constantin Grigore a beneficiat de îndrumarea unor maeştri recunoscuţi ai dirijatului: Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galati sau dirijorul polonez Marek Pijarowski. A participat la diverse cursuri de dirijat, precum Malaga Philharmonic Masterclass (Malaga 2017 – prof. Manuel Hernandez Silva), Weimar Meisterkurse (Weimar 2016 – prof. Nicolas Pasquet), “International Masterclass for Orchestral Conducting and Phenomenology of Music” (Craiova 2012 – prof. Konrad von Abel), „Wiener Meisterkurse” (Viena 2008 – prof. Salvador Mas Conde), „The Roads of Romanticism” (Varsovia 2006) și de asemenea a participat la cursuri susținute de Jorma Panula, Jin Wang sau Mark Stringer. S-a perfecționat printr-un stagiu de asistență la Rundfunk Sinfonieorchester Berlin (2011) sub îndrumarea maestrului Marek Janowski și ulterior (2012) la Bayrische Rundfunk și Munchner Philharmoniker, unde participă la repetițiile și concertele susținute de Mariss Jansons, Bernard Haitink, Alain Gilbert, Paavo Jarvi, Lawrence Foster sau Vasily Petrenko, în paralel participând şi la cursurile de fenomenologie susţinute de Konrad von Abel. A susţinut concerte la pupitrul unor orchestre importante, atât din ţară (Orchestra Simfonică a Filarmonicii “George Enescu”, Orchestra Română de Tineret, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Națională Radio, Filarmonica de Stat “Moldova” din Iași, Filarmonica de Stat ”Banatul” din Timișoara”, Filarmonica de Stat ”Oltenia” din Craiova, Filarmonica “Ion Dumitrescu” din Rm. Vâlcea, Filarmonica “Paul Constantinescu” din Ploiești, Filarmonica de Stat din Piteşti, Filarmonica de Stat din Sibiu, Filarmonica de Stat din Oradea, Orchestra Teatrului “Nae Leonard” din Galaţi, Orchestra Teatrului de Operă și Balet “Oleg Danovski”, Orchestra Teatrului Naţional de Operetă și Muzical din Bucureşti) cât şi de peste hotare (Polonia – Orchestra de Cameră „R-20” din Wroclaw, Filarmonica din Kielce, Filarmonica din Rzeszow, Filarmonica din Zabrze, Filarmonica din Lublin, Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova sau Filarmonica Națională “Serghei Lunchevici” din Chișinău). A colaborat cu solisti de renume ai scenei muzicale precum Gabriel Croitoru, Nicolae Licareț, Florin Croitoru, Rebekka Hartmann, Daniel Podlovschi, Florin Ionescu Galați, Aura Twarowska, Teodor Ilincăi, Cristian Mogoșan, Irina Iordachescu, Sergi Gimenez Carreras, Katarzyna Dondalska, Ștefan Ignat, Ana Maria Donose, Cristina Anghelescu, Ioana Cristina Goicea, Josu de Solaun, Dana Borșan, sau Corul Național de Cameră Madrigal ”Marin Constantin”.
ALEXANDRU MIHAI BURCĂ, pianist, dirijor, compozitor, regizor și director muzical, este activ la Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian și la Universitatea Națională de Muzică din București în calitate de profesor asociat. Laureat a numeroase concursuri internaționale, a susținut concerte în Kazakstan, Maroc, Rusia, Etiopia, Franța, Spania, Germania, Moldova, Portugalia, Norvegia, Suedia, Anglia, Italia, Canada, Irlanda, Grecia, Turcia, Franța, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Belgia, reprezentând România în proiecte de succes care promovează valorile și cultura românească. În țară, a susținut și susține concerte și recitaluri ca solist sau alături de muzicieni și artiști renumiți la Ateneul Român, în cadrul Festivalului ,,George Enescu”, la Televiziunea Română, Societatea Română de Radiodifuziune, Filarmonica din Bacău, Filarmonica ,,George Cavadia” din Brăila, la Sala Palatului, la Muzeul Național de Artă din București. Printre proiectele Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, se află Rebecca, Romeo și Julieta, Liliacul, My Fair Lady, Kiss me Kate, Jack – între dragoste și nebunie, Parfum de femeie, London a new story, Vitraliul unei vieți. În calitate de regizor muzical, conduce spectacolele ,,Next to Normal” la TNOM și ,,The Full Monty”, producție Wonder Theatre București. Îmbrățișează cu succes și calitatea de compozitor de muzică corală și colinde, începând cu anul 2005. A colaborat cu Teatrul Național din București în spectacolul ,,Mașinăria” în regia lui Alexander Hausvater, cu Teatrul Metropolis în spectacolul ,,Secretul Doctorului Honigberger”, cu Teatrul de Revistă Constantin Tănase și Teatrul Tudor Vianu, din Giurgiu. În anul 2008 este cooptat pentru a compune o piesă pentru spectacolul ,,Poveste de iarnă” de William Shakespeare, în regia aceluiași Alexander Hausvater. Urmează colaborarea cu Teatrul Tudor Vianu pentru muzica din spectacolul ,, Oreste, regele sunetelor” după cartea ,,Arta fugii” autor Ioan Petre Culianu, în regia lui Cristian Mihăilescu. A definitivat compoziția partiturii pentru baletul ,, Ileana cea Vitează”, spectacol montat la TNOM, în regia Corinei Dumitrescu. De-a lungul timpului, Alexandru Mihai Burcă s-a implicat și a rămas statornic proiectelor care susțin arta, cultura, valorile și educația tinerilor din România, dând curs invitațiilor de a face parte din comisiile de jurizare a numeroase concursuri naționale, în calitate de vorbitor sau ca mentor ori profesor voluntar, pentru copiii familiilor defavorizate din țară.
CĂTĂLIN PETRESCU A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București (2004), la clasaprofesoarei Silvia Voinea. Și-a început activitatea artistică în 1995 la Teatrul Dramatic „Maria Filotti” din Brăila; din 1999 este angajat al corului Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, iar din 2004 a devenit solist interpretând rolurile: Fred/Petruchio în „Kiss me Kate”, Emcee în „Cabaret”, Jack Favell în „Rebecca, Boni Kanciano în „Silvia”, Jupan în „Contesa Maritza”, Falke în „Liliacul”, Poetul în „Maria de Buenos Aires”, Prințul din Verona în „Romeo și Julieta”, Raoul Viconte de Chagny în spectacolul “Fantoma de la Operă” și altele. Pe lângă activitatea artistică, a dezvoltat o pasiune pentru lumea din spatele scenei, el fiind producător de spectacole dar şi asistent de regie al spectacolelor de operetă din repertoriul teatrului în perioada 2010-2016, fiind chiar producătorul premierei „Dolce Vita” în 2016, dar şi unul dintre producătorii şi organizatorii turneului naţional desfăşurat în perioada 2012-2015, un adevărat maraton de spectacole de operetă şi musical în majoritatea oraşelor mari din ţară. În paralel cu activitatea teatrală, a activat ca dirijor al Corului „Divina Armonie” (2001-2002) și al Coralei „Carmen” (2003-2010). A avut colaborări și în filme, pentru „Callas forever” în regia lui Franco Zeffirelli (2001). A participat la turneul desfășurat în S.U.A în cadrul Companiei Academice de Operă „Darclée” sub patronajul Marianei Nicolesco (2003); a interpretat rolurile: Lot din „Lot” – primă audiție absolută – și Stoicea din „Moara lui Califar” – primă audiție absolută, iar în anul 2020 a făcut parte din distribuția filmului ”Fidelio ești tu” proiect de operă contemporană, film produs de Institul Goethe din București.
CLAUDIU MINEA este un tânăr clarinetist care și-a început parcursul artistic sub îndrumarea profesorului Florian Nistoroiu, punând bazele unei formări solide care avea să se dezvolte ulterior prin participarea la numeroase cursuri de măiestrie și prin studiile universitare de licență și master la Universitatea Națională de Muzică din București, sub coordonarea profesorului Emil Vișenescu. De-a lungul dezvoltării sale artistice, a beneficiat de îndrumarea unor clarinetiști de renume internațional precum Sergio Pires, Shirley Brill, Vitor Fernandez, Tibor Reman, Carlos Ferreira, Fabio Di Casola și Nicolas Baldeyrou, experiențe care au contribuit la consolidarea unei tehnici instrumentale rafinate și la conturarea unei viziuni interpretative mature. A participat la concursuri internaționale de clarinet precum Sava Dimitrov (Bulgaria), Cluj International Music Competition și Saverio Mercadante (Italia), prilejuri care i-au oferit ocazia de a-și afirma versatilitatea și profunzimea expresivă. În calitate de instrumentist orchestral, a colaborat cu ansambluri simfonice de prestigiu din România între care Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, Opera Comică pentru Copii și Orchestra Simfonică București. Activitatea sa solistică include colaborări cu Orchestra Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, în cadrul cărora a interpretat lucrări reprezentative ale repertoriului pentru clarinet. Pe lângă activitatea concertistică, Claudiu Minea desfășoară o intensă activitate pedagogică în calitate de profesor de clarinet la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, unde se dedică formării tinerilor instrumentiști, promovând un învățământ bazat pe rigoare, expresivitate și deschidere către colaborări internaționale.
MARIETA BRATU KIRCULESCU este o artistă româncă de muzică ușoară, romanțe, dar acoperă și un vast repertoriu internațional de chansonettes, chansons, songs, canzonette cultivând intens și profund importante valențe vocale și intepretative. Pasiunea pentru muzică și voce s-a manifestat din copilărie făcând parte din Corul de Copii al Radioteleviziunii Române condus de Ion Vanica iar mai târziu din Corul Patriarhiei Mitropoliei Române din București condus de Nicolae Lungu. De la o vârstă fragedă a manifestat afinitatea cu genul de romanță pentru a cărei interpretare a studiat în particular luând lecții de canto clasic cu Petre Ștefănescu Goangă și de canto modern cu Nina Bercaru; a luat lecții de teorie, solfegiu și dictat de la compozitorul Filaret Barbu. O foarte importantă afirmare artistică s-a produs în perioada mariajului cu celebrul compozitor Nicolae Kirculescu căruia, la aproape patru decenii de la trecerea în eternitate, continuă să-i celebreze memoria interpetându-i cântecele și romanțele pe care le-a tradus și în alte limbi. Învățămintele și îndrumările practice în materie de teatralitatea interpretativă pentru vocea cântată primite de la Maestru, au devenit centrul de greutate al personalității sale artistice. Despărțirea de adoratul Soț și Maestru a purtat-o pe alte meleaguri unde a regăsit energia de a continua viața și cariera artistică, stabilindu-se la Paris, în Franța în anul 1987. A înființat în 1991 Asociația Culturală „Les chants valaques”, prin care a prezentat mii de spectacole și performanțe în mod deosebit la Paris și în Franța dar și în numeroase țări europene revenind periodic în România pentru a omagia memoria Maestrului Nicolae Kirculescu în recitaluri, concerte și publicând CD-uri cu digitalizarea înregistrărilor istorice ale marelui compozitor. În stagiunea trecută a susținut un microrecital de romanțe în cadrul Festivalului Crizantema de Aur de la Târgoviște și a apărut în cadrul Festivalului Internațional de Muzică Interbelică organizat de către Societatea Română de Radiodifuziune.
VALENTIN ALBEȘTEANU a început să cultive pasiunea pentru muzică încă din copilărie fiind fiul cunoscutului violonist, dirijor și solist vocal Ion Albeșteanu și al renumitei artiste de muzică populară Tița Ștefan. Absolvent al Liceului de muzică „George Enescu“ și al Universității Naționale de Muzică București (promoția 1999), secţia instrumental-vioară, clasa prof. univ. Nicolae Bilciurescu, Valentin Albeșteanu a beneficiat și de îndrumarea profesorilor Octav Saviţchi şi Neculai Nistor. În 1997 începe colaborarea cu Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii, în paralel preia Taraful „Ion Albeşteanu“, în calitate de solist-instrumentist și dirijor, participând la emisiunea „Tezaur folcloric“ şi la diferite festivaluri folclorice. În 2002 devine membru fondator al Trioului „Scherzando“. În tot acest timp beneficiază de numeroase apariții în emisiuni şi spectacole de radio si televiziune. De-a lungul anilor a fost implicat în organizarea mai multor activități cultural-artistice, abordând un repertoriu bogat din diverse genuri muzicale. S-au bucurat de mare succes recitalurile susținute în 2007, la invitația Muzeului Literaturii Române (găzduite de casele memoriale Ion Minulescu, George Bacovia și Tudor Arghezi). Două recitaluri memorabile s-au desfășurat în cadrul Simpozionului Național „Regina Maria“ (edițiile 2007 și 2008), în organizarea Muzeului Național Bran. În 2007 a fost distribuit în piesa de teatru Menu – o vioară, o poveste, jucată pe scena Centrului Cultural „Nicolae Bălcescu“ din București. În același an, Muzeul Țăranului Român i-a găzduit două recitaluri: Ariile noastre naționale și Popasuri muzicale prin cafenelele lumii. În 2008 concertează alături de marele pianist român Dan Grigore într-un concert caritabil pentru ajutorarea copiilor sârbi din Kosovo, dar și în cadrul unei seri de muzică și poezie desfășurată la sediul Fundației Europene „Nicolae Titulescu“, cu ocazia lansării volumului de versuri Umbra dorului, semnat de Marian Ștefan. A concertat în prezența unor mari personalități ale lumii cultural-muzicale din țară și străinătate: dirijorul Zubin Mehta, pianistul și dirijorul Daniel Barenboim, soprana Angela Gheorghiu, pianistul Dan Grigore, compozitorul Vladimir Cosma, Ioan Holender, directorul Operei din Viena, actrița Maia Morgenstern. Este preocupat de reînvierea unui gen muzical ( café-concert ), reprezentat cu strălucire de mari virtuozi ai viorii, precum Grigoraş Dinicu, George Boulanger, Nicolae Buică. Începând cu anul 2007 Valentin Albeșteanu susține recitaluri de înaltă ținută artistică. Este președinte de onoare al Asociației ProCultArt și unul dintre inițiatorii programului de salvgardare a muzicii ușoare și de cafe concert. Seria de concerte Poveste din Bucureștiul de Odinioară, Biblioteca Digitală a Muzicii Ușoare Românești, spectacolul A fost odată în București ( spectacol aflat în stagiunea Teatrului de Revistă ,,Constantin Tănase”) și Festivalul Internațional de Muzică Interbelică sunt proiectele pe care Valentin Albeșteanu le desfășoară în prezent.
MIRUNA IONESCU este absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti, secția Artele Spectacolului de Teatru, specializarea Actorie și absolventă a Liceului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, Miruna Ionescu a debut pe scenă la vârsta de 6 ani, fiind primul copil care a interpretat o doină în cadrul emisiunii de televiziune ”Tezaur Folcloric”. În anul 2008, a început colaborarea cu Televiziunea Română, în calitatea de moderator pentru concerte, festivaluri și evenimente culturale în transmisiuni directe sau ediții speciale. În același timp, s-a aflat în distribuția mai multor piese de teatru, jucate pe scena Teatrului Național pentru Copii „Ion Creangă”, a Teatrului Masca și Teatrului de Revistă “Constantin Tănase “. În 2015 Miruna Ionescu întrerupe colaborarea cu teatrele din București, pentru a se dedica exclusiv televiziunii și proiectului său de suflet, „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, alături de violonistul Valentin Albeșteanu. În calitate de manager cultural și de Președintele al Asociației „ProCultArt”, desfășoară programe naționale de salvgardare a patrimoniului imaterial al muzicii ușoare interbelice, precum seria de concerte „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, Biblioteca Digitală a Muzicii Ușoare Interbelice, Kirculescu 120 de ani, Festivalul Internațional de Muzică Interbelică. Actrița Miruna Ionescu și violonistul Valentin Albeșteanu au salvat dincolo de vremuri o ,,Poveste din Bucureștiul de Odinioară", un proiect dedicat patrimoniului cultural reprezentat de muzica ușoară interbelică și de cafè-concert, din care nu puteau lipsi creațiile compozitorului Nicolae Kirculescu. Repertoriul lor muzical cuprinde compoziții care au asigurat cortina sonoră a Bucureștiului interbelic.
VALENTIN CUCU este absolvent al Universității Naționale de Muzică București, secia pedagogie muzicală. În calitate de pianist solist acompaniator al Liceul de coregafie „Floria Capsalli”, din București a colaborat cu mari artiști și coregrafi ai baletului național și international. În anul 2000 l-a întâlnit pe violonistul Valentin Albeșteanu, alături de care a sustinut concerte în diferite evenimente culturale naționale. Din 2015, împreună cu violonistului Valentin Albeșteanu și actrița Miruna Ionescu susține concertele ,,Poveste din Bucureștiul de Odinioară".
Personalitatea lui Nicolae Kirculescu a armonizat Vocația Muzicală cu Vocația Dreptului dezvoltând o mentalitate profundă, complexă și puternic manifestată în creația muzicală printr-o vastitate de genuri, stiluri, modalități și maniere ocupând o poziție nobilă și singulară în universul culturii naționale. De aceea, la aproape un secol și un sfert de la nașterea sa și patru decenii de la trecerea în eternitate, personalitatea sa continuă să fie readusă în actualitate prin Proiectul cultural de omagiere a personalităților artistice care au provenit din rândurile avocaților organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România.
Nicolae Kirculescu a iubit și slujit folclorul prin care a făcut să triumfe melodia dominând armonia. Melodia a dominat armonia. Supremația melodiei, forța expresivă a cuvântului, profunzimea semantică în conjuncție cu potența fonemică a cuvântului sunt parametrii fundamentali, determinanți ai spiritului său componistic care, pornind de la condiția de
creator componistic poliedric pluridimensional
s-a desăvârșit prin echilibrul dintre
logosul avocatului și melosul compozitorului.
