ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA – MAICA BENEDICTA rămâne un reper absolut singular în istoria culturii și spiritualității naționale, o personalitate ce continuă să ofere noi revelații care ne conduc la mesaje de foarte mare importanță pentru viitorul umanității și al relației sale cu Dumnezeu. Cu binecuvântarea Înalt preasfințitului Părinte Calinic Botoșăneanul, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, la Mănăstirea Putna a avut loc în 20–21 august aniversarea a 100 de ani de la nașterea Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta (20 august 1920). Joi, 20 august, la ora 10:00, pe Altarul de vară al mănăstirii, a fost săvârșită slujba de pomenire a Maicii Benedicta, de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și clerici ai mănăstirii. La ora 12:00, la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al mănăstirii invitații au asistat la vernisajul expoziției „Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. 100”. La ora 14:00 a avut loc, în aer liber, masa de praznic întru pomenirea Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. La ora 17:30, la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” au început sesiunile de comunicări științifice ale celui de-al XIV-lea colocviu dedicat Maicii Benedicta organizat de către Fundația CREDINȚĂ ȘI CREAȚIE – ACAD. ZOE DUMITRESCU-BUȘULENGA – MAICA BENEDICTA.
În cadrul celor două zile ale acestei sesiuni au participat Părintele Ioan Pintea, Prof. univ. Lucia Cifor, Conf. univ. Iulian Costache, de la Berlin, prezent online, Prof. univ. Constantin Parascan, Prof. univ. Maria Șleahtițchi de la Chișinău, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, Prof. univ. Virgil Ciomoș, Prof. univ. Mihai Șleahtițchi de la Chișinău, Prof. univ. Gheorghiță Geană, Acad. Ștefan Afloroaei, Prof. dr. Adrian G. Romila, Profesorul Gheorghe Simon, Protosinghelul Hrisostom Ciuciu, de la Mănăstirea Putna. Muzicologul Irina Hasnaș, director la Casa artelor „Dinu Lipatti” din București, a adus o mărturie personală în care a trasat în mod esențial traiectoria formării, vieții și preocupărilor Maicii Benedicta, o foarte bună prietenă chiar din fragedă copilărie; în acele zile a primit găzduire chiar în camera ei de la Văra tec de către Maica Eufrosina Jescu (numită afectuos Maica Frusinica). A urmat un alt portret transmis sub forma unei înregistrări video realizat de subsemnatul. La încheierea lucrărilor sesiunii, doamna Teodora Stanciu a ilustrat încă o dată cadrul special în care s-a desfășurat colocviul din acest an și importanța lui. A însemnat pentru mine o emoționantă bucurie participarea la această sesiune cu un film omagial și un eseu comemorativ al cărui text integral îl ofer cititorilor noștri în continuare.
Am avut norocul, cinstea, bucuria, revelația și onoarea de a fi cunoscut pe Doamna Academician ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA – MAICA BENEDICTA iar afirmația mea se bazează pe o frază extraordinară a lui George Enescu care spunea: ca să cunoști pe cineva cu adevărat, trebuie să-l iubești. De aceea pot spune din toată inima că am iubit-o și continui să o iubesc pe ... ZOE ... iar legătura aceasta este întărită de ritualul unui exercițiu mental cotidian de meditație, reflecție, aprofundare și analiză în spiritul tuturor valorilor convergente mesajului său de o extraordinară complexitate.
ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA – MAICA BENEDICTA se relevă una dintre rarisimele personalități aureolate de Umanismul Armoniei dintre Spiritul Enciclopedic și Spiritul Universal. Umanism, Armonie, Spirit, Enciclopedism și Universalitate constituie valențele creatoare și expresive ale unei personalități puternice care a marcat profund epoca în care a trăit și a devenit un reper orientativ pentru discernământul vremurilor de după existența sa.
Umanismul personalității sale s-a plămădit în atmosfera de acasă, prin educația primită de la părinți. Vorbea cu un evlavios respect admirativ despre părinții săi, tatăl, juristul Nicolae Dumitrescu și mama, filologul Maria Apostol. Credința în Dumnezeu insuflată de la o vârstă fragedă a catalizat în ea un proces informativ și formativ care i-a înrobustit personalitatea de la vârsta claselor primare. Bunătatea atmosferei din familie a conferit personalității sale generozitatea de mai târziu, o generozitate care a stimulat geniala evoluție doctrinară spre umanism, încununată în 1970 cu Teza de Doctorat axată pe tema ... Renașterea – Umanismul – Dialogul Artelor ... Acest titlu avea să proclame un trinom dominant al personalității sale sociale, academice și universitare: renașterea întru permanenta înflorire, umanismul entuziast și dialogul dintre arte în perfectă armonie.
Armonia intrinsecă și extrinsecă a personalității sale s-a dezvoltat de la bun început fiind atrasă de muzică și cultivând studii de vioară, pian și canto la Conservatorul ”Pro – Arte” din București. În personalitatea sa, figura paternă și cea maternă s-au armonizat perfect stimulând un viitor parcurs de studii universitare juridice și filologice (anglo-germanistică, istoria artelor) reunind admirabil cele două profiluri profesionale ale părinților.
Enciclopedismul a însemnat o condiție magistrală de pregătire și formare grație căreia identitatea sa profesională a dezvoltat multiple valențe totdeauna active într-o magnifică simultaneitate: cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog – profesor universitar, politician activ la nivelul unor înalte organisme sociale ale unei epoci dificile în care a știut cu o genială strategie să atenueze, cel puțin în mediul său profesional, consecințele nefaste ale regimului totalitar. A fost Membru al Academiei Române și al unor importante instituții culturale europene. A activat la Catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București înființând Catedra Eminescu și devenind o supremă personalitate ... eminescolog ... A scris enorm: cursuri, cărți, studii, prefețe, articole, a realizat traduceri grație perfectei cunoașteri a limbilor latină, greacă, franceză, germană, engleză, italiană, rusă. Vorbea aceste limbi cu o elegantă perfecțiune unduită de impostația glasului său de contraltă cultivat în tinerețe la Conservator prin studiile de canto. În același timp a conservat un desăvârșit echilibru al limbii române. Când era directoarea Academiei Române din Roma, înaintea plecărilor în țară pentru vacanțe, mi-a mărturisit că relua lecturi din ”Frații Jderi” și ”Nicoară Potcoavă” de Sadoveanu pentru a-și reactiva sufletește fonetica autentică a glăsuirii în limba maternă ... Impresionant! ...
Spiritul său a fost predestinat unei înrobustiri excepționale prin care căuta și găsea totdeauna esența fundamentală a lucrurilor grație căreia reușea să pună într-o perfectă ordine enciclopedismul său de unică valoare. Spiritul propriu în relație cu spiritul vieții a reprezentat o temă permanentă a căutărilor sale. În acest context a devenit o profundă cunoscătoare și exegetă a Bibliei pe care a introdus-o chiar în bibliografia obligatorie pentru studenți în epoca regimului comunist advers credinței și cultului religios, performanță spirituală de cea mai mare însemnătate în acei ani dificili ai istoriei. A marcat unul dintre momentele fundamentale ale parabolei sale existențiale marcând confirmarea unui spirit enciclopedic pus în slujba conștiinței umanismului.
Universalitatea a atins-o grație acelui mecanism armonios aplicat dinamicii enciclopedice guvernate de ordinea și disciplina austeră a cărturarului înțelept, perfect conștient de Vocația Destinului său prin Voința Divină. În acea etapă a vieții sale, când Spiritul Enciclopedic s-a aflat în perfectă Armonie cu Spiritul Universal, ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA devenea o personalitate a cărei valoare absolută reprezenta un pericol pentru regimul comunist. De aceea, în vara anului 1982, la vârsta de 62 de ani, va fi brutal înlăturată de la Universitate și din toate organismele și forurile unde activa mereu; suferă o pensionare forțată și o totală punere sub interdicție. În acea perioadă de timp a știut să îndure cu demnitate și speranță suferința a ... șapte ani ... de eforturi morale și spirituale ... până la evenimentele din decembrie 1989 ...
În următorii ... șapte ani ... se bucură de recunoașterea meritelor sale și contribuie din plin la activitatea socială, academică și culturală. I se oferă și acceptă cu mare bucurie să fie primul director de după 1989 la Accademia di Romania in Roma ce își redeschidea porțile după peste patru decenii de regim comunist în care a funcționat doar ca Biblioteca Română de la Roma. Accademia di Romania in Roma se baza pe ideea fondării unei școli românești la Roma lansată de Vasile Pârvan și Duiliu Zamfirescu în anul 1922, inaugurarea actualului sediu având loc în anul 1938. Zoe Dumitrescu Bușulenga, o admiratoare pasionată a marelui cărturar Vasile Pârvan și-a dorit să contribuie la relansarea acestui lăcaș de cultură activând ca director între anii 1991 - 1997.
Îmi amintesc cu emoție cum, la câteva zile de la instalare, primim acasă un telefon; Zoe dorea să o salute pe buna ei prietenă și iubita mea soție, marea artistă Elena Cernei. Ele se cunoșteau demult, fiind legate de o frumoasă și trainică prietenie în care am avut fericirea să mă integrez rapid și eu. Au urmat nenumărate întâlniri oficiale și amicale; mergeam împreună la toate evenimentele; la invitația ei am ținut o serie de conferințe și comunicări la simpozioanele organizate. Simțeam o încântare să mă aflu alături de ea și să admir manierele și modalitățile în care se desfășura atât în interlocutorialitate cât și în magistrala sa retorică a intervențiilor publice. Pe măsură ce prietenia noastră se întărea, abordam teme și contexte din ce în ce mai profunde și înțelegeam mecanismul de gândire și trăire al acestei fantastice personalități interdisciplinare. Zoe iubea pe Dumnezeu din toată ființa ei și toate mesajele sale se orientau spre legătura sufletului uman cu Dumnezeu. Sănătatea îi era de multe ori amenințată de vulnerabilitățile unor cronicități patologice; foarte puțină lume cunoștea durerea atroce care o însoțea uneori în timpul ceremoniilor și al discursurilor; îmi mărturisea că prin suferința acceptată cu seninătate întrunește o condiție mesianică a existenței sale dăruite Tatălui Ceresc.
În decursul întâlnirilor noastre i-am destăinuit despre cercetările în curs și care, peste ani, le-am încununat prin Doctoratul în Muzică susținut la Universitatea Națională de Muzică din București cu tema Sonologie și Sonosofie în Determinismul Tonal. Zoe s-a arătat fascinată de căutările mele în descoperirea și formularea funcțiilor sapiențiale ale sunetelor integrate tonal, integrare cărora le revelasem o desfășurare liturgică în cadrul legăturii dintre sufletul uman și Dumnezeu prin intermediul armoniei și melodiei. Din respectiva rezonanță sufletească instaurată între noi, am înțeles cum, în personalitatea sa, Spiritul Enciclopedic se sublimase în Spiritul Universal. Reprezenta o nouă gestație a personalității sale de-a lungul a altor ... șapte ani ... 1990 – 1997 ... după acei foarte grei ... șapte ani ... 1982 – 1989 ...
Zoe devenea din ce în ce mai austeră iar înțelepciunea sa mai robustă ... Trăia nemulțumiri dese deoarece își dădea seama de anumite pericole sociale care amenințau mai ales educația tinerei generații. Se manifesta energic afirmând că ...democrația nu înseamnă haos ... iar ... disciplina nu este o dictatură ... Susținea ferm convinsă că ... libertatea trebuie foarte bine organizată pentru a se preveni eșecul unei greșite emancipări ... Suferea enorm atunci când vedea cum valorile fundamentale se neglijau sau chiar se încălcau și a lăcrimat aflând că ...anumite personaje de valoare relativă și prestigiu îndoielnic ajunseseră să conteste și chiar să blameze pe ... Eminescu ... Nu voi uita niciodată ziua aceea! Au existat multe momente când ea dorea să ne întâlnească, pe soția mea și pe mine, la noi acasă, unde puteam discuta mult mai în liniște și ne mărturisea durerile spiritului său ... Atât eu cât și soția mea, remarcam că Zoe devenea din ce în ce mai tristă și mai melancolică de la o întâlnire la alta deși căuta să păstreze treaz umorul și spiritul ei caracteristic ... Și totuși era nemulțumită ...
Înaintea plecării la București, la încheierea mandatului directorial, ne-a telefonat și a dorit să vorbim îndelung; împreună cu Elvira, sora ei, au venit la noi acasă la prânz, ultimul dintr-o lungă și frumoasă serie la noi și la ea. Atunci ne-a mărturisit că societatea așa cum se desfășoară nu-i mai oferea nici-un fel de entuziasm și bucurie și regreta faptul că principiile noilor reforme în cultură și învățământ nu corespundeau principiilor sale ancorate în experiența de o viață. De aceea hotărâse să se retragă la viața monahală și să devină ... Maica Benedicta ... concentrându-se la consolidarea relației sale cu Tatăl Ceresc și dedicând rugăciuni pentru societatea viitorului întru redescoperirea și reactivarea valorilor ignorate sau chiar încălcate la vremea aceea. Am înțeles atunci în personalitatea ei cum Spiritul Enciclopedic se sublimase total în Spiritul Universal și cum toate mesajele și esențele fundamentale ale misiunii sale sociale, universitare, culturale, spirituale convergeau în ... Iubirea de Dumnezeu ... și în dorința desăvârșirii conștiinței înainte de plecarea în ... Eterna Armonie Universală ... Ne-am îmbrățișat cu lacrimi în ochi și, după plecarea ei, am rămas într-o tăcere de câteva ore parcurgând momentele prieteniei noastre și contemplând personalitatea sa.
Amintirile, trăirile, învățămintele transmise îmi sunt ritual de exercițiu mental cotidian al meditației și reflecției unui reper fundamental de viață și dăruire așa cum o simt permanent pe ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA – MAICA BENEDICTA Umanismul Armoniei dintre Spiritul Enciclopedic și Spiritul Universal.
... Eternă Memorie ...
... Veșnică Pomenire ...
... Continuă Iubire ...
PLAI STRĂBUN, 11.12.2020
