VOCALITATEA CAMERALĂ - definiție, caracterizări și perspective evolutive în formarea personalității artistice

Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Muzică și Teatru

Vineri 12 mai 2023

FESTIVALUL MUZICII DE CAMERĂ

ediția a XVIII-a

VOCALITATEA CAMERALĂ

Definiție, caracterizări și perspective evolutive

în formarea personalității artistice

Am adresat cele mai cordiale mulțumiri pentru invitația de a participa și pe care am acceptat-o cu mare bucurie. În acest sens, mulțumirile mele s-au adresat Doamnei Conferențiar Doctor Rodica Ortensia Zeman, director de departament și directorul festivalului, Domnului Conferențiar Doctor Mihai Popean și Domnului Profesor Asociat Doctorand Daniel Alex Milencovici organizatori și moderatori ai acestei conferințe.

am o considerație deosebită pentru astfel de evenimente atât de necesare în viața socială, culturală, spirituală, artistică, muzicală, universitară iar în cadrul perimetrului universitar au o mare importanță formativă pentru viitorii muzicieni, instrumentiști, profesori de toate categoriile aferente învățământului muzical, muzicologi, artiști lirici de operă și operetă, muzică vocal simfonică, muzică de cameră, lied și alte genuri și domenii artistice.

Vocalitatea camerală – definiție, caracterizări și perspective evolutive în formarea personalității artistice este tema pe care am considerat-o oportună în dorința mea de a onora invitația la acest important eveniment. Tot ceea ce am prezentat este extras din Sistemul Doctrinar de Estetică vocală, domeniu pe care l-am fondat în urmă cu foarte mulți ani în premieră absolută și pe care l-am aplicat în actvitatea mea didactică universitară, în sesiunile de master, în conferințele susținute atât în România cât și în Europa, Asia, America de Nord și de Sud. În acest titlu sunt integrate concepte și noțiuni doctrinare precum vocalitate, vocalitate camerală, aspecte definitorii și de încadrare ale vocalității camerale, perspectivele formative evolutive, personalitate artistică.

Personalitatea artistică este conceptul de la care aș dori să pornesc în următorul context analitic care marchează un drum evolutiv care parcurge cinci stadii cuantificate dinamic funcțional de Modelul Cognitiv Analitic în Estetca Vocală conținând dimensiuni și parametri fonologici evolutivi teoretici și practici.

Vocea sau stadiul de începător este materialul natural cu care un tânăr aspirant se prezintă în fața unui profesor maestru; este caracterizată de cei patru parametri acustici fundamentali:

• intensitatea sau sonoritatea,

• timbrul sau culoarea,

• înălțimea sau întinderea naturală și

• durata spontană.

Acești parametri fundamentali vor fi lucrați în cadrul unui proces informativ și formativ în urma căruia se va produce saltul calitativ și cantitativ la stadiul următor care este vocalitatea.

Vocalitatea este stadiul academic atins la finalul studiilor de bază prin care se completează o evoluție la nivelul unui ambitus cvadruplu (patru ambitusuri):

• sonoritatea devine o emisie organizată virtuozistic, ambitusul de emisie;

• culoarea devine timbralitate cu potențial modulant dezvoltat, ambitusul de culoare;

• întinderea devine virtute funcțională cantabilă compatibilă cu exigențele repertoriale iar ambitusul efectiv al întinderii vocale croespunzătoare apartenenței la o anumită categorie vocală;

• durata spontană devine durată tehnică intergrată în exigențele frazării, ambitusul de durată.

Personalitatea artistică este perfecționarea estetică prin care se va cultiva pasajul la stadiile superioare:

• emisia organizată va deveni o expresie sonoră;

• timbralitatea modulantă va deveni expresie timbrală;

• funcționalitatea ambitusului complet va fi aplicată la nivelul dicțiunii artistice;

• durata tehnică va deveni durată expresivă integrată în contextul interpretativ.

Valoarea artistică este reprezentată de estetismul maturizat devenit stilul artistic personal prin care se distinge o anumită individualitate artistică valoroasă: se îmbogățește profilul artistic (muzical și vocal) într-un anumit repertoriu. Acest proces se realizează în urma travaliului efectuat asupra unei multitudini de parametri analizați teoretic și antrenați practic în cadrul programului de cursuri și seminare de Estetică vocală.

Vedeta artistică manifestă stilul artistic dezvoltat care asumă o condiție carismatică deoarece

vocalitatea se sublimează în verb vocal.

În cadrul celor cinci stadii evolutive care sunt Vocea, Vocalitatea, Personalitatea artistică, Valoarea artistică, Vedeta artistică, Personalitatea artistică se află într-o poziție centrală sau de mijloc fiind precedată de voce și vocalitate și succedată de valoare artistică și vedetă artistică; este centrul de greutate al unui artist; este condiția tehnică și estetică peste care nu se poate trece, nu poate fi escamotată sau evitată; este obligatorie și condiționează întreaga devenire ulterioară. Desăvârșirea ei este determinată foarte complex de către vocalitatea camerală. De aceea în cadrul titlului temei mele am formulat perspectivele evolutive în formarea personalității artistice.

Vocalitatea camerală

• definiție și încadrare:

  • este o vocalitate în care intimismul domină elocința și interlocutorialitatea domină retorica spre deosebire de muzica de cameră instrumentală care are încadrarea ei istorică bine cunoscută și, într-o anumită măsură, a fost perpetuată prin evolutiva dezvoltare chiar până în zilele noastre;

  • vocalitatea camerală se bazează pe condiții și stări vocale manifestate și în alte epoci și domenii stilistice:

    • muzica sacră (aria, missa, recviem);

    • barocul;

    • ariile antice;

    • operele barocului (zonele istorice preclasice);

    • cantatele în mod deosebit ale lui Bach și Händel;

    • muzica vocal simfonică;

    • liedul;

    • aria da camera;

    • aria da salotto;

    • romanța;

• caracterizări:

• mesajul în general interiorizat și pe teme afective;

• relația sunet – cuvânt posedă o încărcătură poetică intensă;

• dimensiunile și parametrii fonologici cultivați la nivel expresiv intimist;

• perspective evolutive în formarea personalității artistice copmportă aspecte de cultură virtuozistică și estetică la nivelul următoarelor aspecte:

  • nivelul mediu (central);

  • cele patru ambitusuri rafinat cultivate;

  • măsurile integrale de dozaj ale parametrilor și dimensiunilor vocale;

  • virtuozismul estetic al nuanțelor subtile;

  • înțelepciunea practicată în asimilarea relației sunet – cuvânt;

• intimismul cameral se regăsește abundent în

  • repertoriul de operă

  • recitative

  • cantilena de linie a cavatinelor intimiste

  • repertoriul vocal simfonic

  • cantatele de Bach și Händel au un grad de dificultate care poate depăși repertoriul de operă și vocal simfonic

• complexitatea muzicală se manifestă înb următoarele aspecte

  • virtuozismul

    • de linie

    • de agilitate

  • frazarea de lungă respirație

Este necesară reabilitarea necesară a vocalității de cameră pentru combaterea refugiului vocilor incomplete ca dotare și formare; această situație a coborât lamentabil nivelul artistic al muzicii camerale vocale în ultimele decenii în toată lumea.

Este obligatoriu să luăm în considerație la cel mai înalt nivel etic demnitatea vocală, muzicală, muzicologică, culturală, spirituală și socială în spiritul elevat al vocalității camerale.

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, muzica de cameră era practicată în mediile familiare. Astăzi este practicată în mediile artistice precum filarmonici, teatre, academii, asociații, festivaluri. Este imperioasă reabilitarea învățământului muzical la cursul primar, cursul mediu și de liceu pentru a facilita ulterioara integrare elevată în universitățile de muzică și artă.

Estetica vocală își propune contribuția la aceste deziderate prin aplicarea sistemului doctrinar din capitolul de Vocalitate camerală.

Muzica de cameră dezvoltă o relație mult mai profundă a muzicii cu sufletul uman iar tratarea se caracterizează prin simplitatea relațională bazată pe esențialitatea de raport dintre instrumente ceea ce conferă transparență și, în același timp, complexitate mai mare în contextul procedeelor componistice.

În cadrul domeniului meu de cercetare din care a rezultat și Teza de Doctorat în Muzică având tema SONOLOGIE ȘI SONOSOFIE ÎN DETERMINISMUL TONAL am abordat

relația dintre structurile organismelor vii și structurile muzicale și relația dintre organismul uman și organicitatea structurilor muzicale demonstrând că Muzica de Cameră se poate implica profund în demnitatea și prestigiul conștiinței umane.