VOCALITATEA CAMERALĂ - definiție, caracterizări și perspective evolutive în formarea personalității artistice

Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Muzică și Teatru

Vineri 12 mai 2023

FESTIVALUL MUZICII DE CAMERĂ

ediția a XVIII-a

VOCALITATEA CAMERALĂ

Definiție, caracterizări și perspective evolutive

în formarea personalității artistice

Am adresat cele mai cordiale mulțumiri pentru invitația de a participa și pe care am acceptat-o cu mare bucurie. În acest sens, mulțumirile mele s-au adresat Doamnei Conferențiar Doctor Rodica Ortensia Zeman, director de departament și directorul festivalului, Domnului Conferențiar Doctor Mihai Popean și Domnului Profesor Asociat Doctorand Daniel Alex Milencovici organizatori și moderatori ai acestei conferințe.

am o considerație deosebită pentru astfel de evenimente atât de necesare în viața socială, culturală, spirituală, artistică, muzicală, universitară iar în cadrul perimetrului universitar au o mare importanță formativă pentru viitorii muzicieni, instrumentiști, profesori de toate categoriile aferente învățământului muzical, muzicologi, artiști lirici de operă și operetă, muzică vocal simfonică, muzică de cameră, lied și alte genuri și domenii artistice.

Vocalitatea camerală – definiție, caracterizări și perspective evolutive în formarea personalității artistice este tema pe care am considerat-o oportună în dorința mea de a onora invitația la acest important eveniment. Tot ceea ce am prezentat este extras din Sistemul Doctrinar de Estetică vocală, domeniu pe care l-am fondat în urmă cu foarte mulți ani în premieră absolută și pe care l-am aplicat în actvitatea mea didactică universitară, în sesiunile de master, în conferințele susținute atât în România cât și în Europa, Asia, America de Nord și de Sud. În acest titlu sunt integrate concepte și noțiuni doctrinare precum vocalitate, vocalitate camerală, aspecte definitorii și de încadrare ale vocalității camerale, perspectivele formative evolutive, personalitate artistică.

Personalitatea artistică este conceptul de la care aș dori să pornesc în următorul context analitic care marchează un drum evolutiv care parcurge cinci stadii cuantificate dinamic funcțional de Modelul Cognitiv Analitic în Estetca Vocală conținând dimensiuni și parametri fonologici evolutivi teoretici și practici.

Vocea sau stadiul de începător este materialul natural cu care un tânăr aspirant se prezintă în fața unui profesor maestru; este caracterizată de cei patru parametri acustici fundamentali:

• intensitatea sau sonoritatea,

• timbrul sau culoarea,

• înălțimea sau întinderea naturală și

• durata spontană.

Acești parametri fundamentali vor fi lucrați în cadrul unui proces informativ și formativ în urma căruia se va produce saltul calitativ și cantitativ la stadiul următor care este vocalitatea.

Vocalitatea este stadiul academic atins la finalul studiilor de bază prin care se completează o evoluție la nivelul unui ambitus cvadruplu (patru ambitusuri):

• sonoritatea devine o emisie organizată virtuozistic, ambitusul de emisie;

• culoarea devine timbralitate cu potențial modulant dezvoltat, ambitusul de culoare;

• întinderea devine virtute funcțională cantabilă compatibilă cu exigențele repertoriale iar ambitusul efectiv al întinderii vocale croespunzătoare apartenenței la o anumită categorie vocală;

• durata spontană devine durată tehnică intergrată în exigențele frazării, ambitusul de durată.

Personalitatea artistică este perfecționarea estetică prin care se va cultiva pasajul la stadiile superioare:

• emisia organizată va deveni o expresie sonoră;

• timbralitatea modulantă va deveni expresie timbrală;

• funcționalitatea ambitusului complet va fi aplicată la nivelul dicțiunii artistice;

• durata tehnică va deveni durată expresivă integrată în contextul interpretativ.

Valoarea artistică este reprezentată de estetismul maturizat devenit stilul artistic personal prin care se distinge o anumită individualitate artistică valoroasă: se îmbogățește profilul artistic (muzical și vocal) într-un anumit repertoriu. Acest proces se realizează în urma travaliului efectuat asupra unei multitudini de parametri analizați teoretic și antrenați practic în cadrul programului de cursuri și seminare de Estetică vocală.

Vedeta artistică manifestă stilul artistic dezvoltat care asumă o condiție carismatică deoarece

vocalitatea se sublimează în verb vocal.

În cadrul celor cinci stadii evolutive care sunt Vocea, Vocalitatea, Personalitatea artistică, Valoarea artistică, Vedeta artistică, Personalitatea artistică se află într-o poziție centrală sau de mijloc fiind precedată de voce și vocalitate și succedată de valoare artistică și vedetă artistică; este centrul de greutate al unui artist; este condiția tehnică și estetică peste care nu se poate trece, nu poate fi escamotată sau evitată; este obligatorie și condiționează întreaga devenire ulterioară. Desăvârșirea ei este determinată foarte complex de către vocalitatea camerală. De aceea în cadrul titlului temei mele am formulat perspectivele evolutive în formarea personalității artistice.

Vocalitatea camerală

• definiție și încadrare:

  • este o vocalitate în care intimismul domină elocința și interlocutorialitatea domină retorica spre deosebire de muzica de cameră instrumentală care are încadrarea ei istorică bine cunoscută și, într-o anumită măsură, a fost perpetuată prin evolutiva dezvoltare chiar până în zilele noastre;

  • vocalitatea camerală se bazează pe condiții și stări vocale manifestate și în alte epoci și domenii stilistice:

    • muzica sacră (aria, missa, recviem);

    • barocul;

    • ariile antice;

    • operele barocului (zonele istorice preclasice);

    • cantatele în mod deosebit ale lui Bach și Händel;

    • muzica vocal simfonică;

    • liedul;

    • aria da camera;

    • aria da salotto;

    • romanța;

• caracterizări:

• mesajul în general interiorizat și pe teme afective;

• relația sunet – cuvânt posedă o încărcătură poetică intensă;

• dimensiunile și parametrii fonologici cultivați la nivel expresiv intimist;

• perspective evolutive în formarea personalității artistice copmportă aspecte de cultură virtuozistică și estetică la nivelul următoarelor aspecte:

  • nivelul mediu (central);

  • cele patru ambitusuri rafinat cultivate;

  • măsurile integrale de dozaj ale parametrilor și dimensiunilor vocale;

  • virtuozismul estetic al nuanțelor subtile;

  • înțelepciunea practicată în asimilarea relației sunet – cuvânt;

• intimismul cameral se regăsește abundent în

  • repertoriul de operă

  • recitative

  • cantilena de linie a cavatinelor intimiste

  • repertoriul vocal simfonic

  • cantatele de Bach și Händel au un grad de dificultate care poate depăși repertoriul de operă și vocal simfonic

• complexitatea muzicală se manifestă înb următoarele aspecte

  • virtuozismul

    • de linie

    • de agilitate

  • frazarea de lungă respirație

Este necesară reabilitarea necesară a vocalității de cameră pentru combaterea refugiului vocilor incomplete ca dotare și formare; această situație a coborât lamentabil nivelul artistic al muzicii camerale vocale în ultimele decenii în toată lumea.

Este obligatoriu să luăm în considerație la cel mai înalt nivel etic demnitatea vocală, muzicală, muzicologică, culturală, spirituală și socială în spiritul elevat al vocalității camerale.

În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, muzica de cameră era practicată în mediile familiare. Astăzi este practicată în mediile artistice precum filarmonici, teatre, academii, asociații, festivaluri. Este imperioasă reabilitarea învățământului muzical la cursul primar, cursul mediu și de liceu pentru a facilita ulterioara integrare elevată în universitățile de muzică și artă.

Estetica vocală își propune contribuția la aceste deziderate prin aplicarea sistemului doctrinar din capitolul de Vocalitate camerală.

Muzica de cameră dezvoltă o relație mult mai profundă a muzicii cu sufletul uman iar tratarea se caracterizează prin simplitatea relațională bazată pe esențialitatea de raport dintre instrumente ceea ce conferă transparență și, în același timp, complexitate mai mare în contextul procedeelor componistice.

În cadrul domeniului meu de cercetare din care a rezultat și Teza de Doctorat în Muzică având tema SONOLOGIE ȘI SONOSOFIE ÎN DETERMINISMUL TONAL am abordat

relația dintre structurile organismelor vii și structurile muzicale și relația dintre organismul uman și organicitatea structurilor muzicale demonstrând că Muzica de Cameră se poate implica profund în demnitatea și prestigiul conștiinței umane.

ANTREPRENORIAT SOCIAL, TEHNOLOGIC, CULTURAL

Smart Diaspora 2023

Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat

Diaspora și prietenii ei

10 – 13 aprilie 2023 Timișoara

ANTREPRENORIAT SOCIAL, TEHNOLOGIC, CULTURAL

Gradul de cultură aprofundată

pentru

strategia managerului de agenție artistică

aplicat

artiștilor lirici și relației cu direcțiile artistice ale teatrelor

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a organizat recent Conferinţa Smart Diaspora cu peste 1200 de participanţi din România, diaspora şi Republica Moldova. ‍Conf. univ. dr. Ladislau Cristian Andriș, de la Facultatea de Muzică şi Teatru a UVT, a coordonat unul din cele 38 de workshop-uri ale conferinţei.

Tema pe care am ales-o pentru participarea la acest Workshop Internațional are la bază o experiență de aproape 35 de ani de activitate colaborativă cu teatrele lirice, conservatoarele și universitățile de muzică din Italia dar și din întreaga lume. Am colaborat cu foarte mulți studenți și artiști lirici de toate categoriile, de toate vârstele și în toate momentele carierei. Această colaborare mi-a prilejuit legătura directă atât cu manageri ai agențiilor artistice cât și cu directori artistici ai teatrelor.

În structurarea materialului acestei conferințe am pornit de la patru puncte parametri: artistul, directorul artistic, managerul (agent sau impresar după caz) și relațiile dintre ei care sunt niște relații manageriale.

Planul ideal al unei eficiente și avantajoase relații manageriale este acela în care, artiștii, directorii artistici și managerii, trebuie să posede fiecare o cultură interdisciplinară de artă, conducere artistică și management. Această cultură interdisciplinară obligatorie a celor tei categorii de profesioniști este de o imperioasă necesitate în epoca noastră mai mult de cât în oricare dintre perioadele istorice precedente.

Progresul social determinat de dezvoltarea economică, științifică și tehnologică a societății a avut o însemnată influență asupra fenomenului artistic și a integrării sale în viața socială dar și asupra evoluției și dezvoltării forțelor artistice. Arta, în mod special Teatrul Liric, a cunoscut schimbări radicale cu consecințe asupra ponderii sale în societate, în educarea tinerelor generații și în evoluția comportamentului cultural al generațiilor mature și veterane. În acest context social cultural, activitățile artistice s-au confruntat cu noi condiții de integrare mangerială a antreprenoriatului social, tehnologic și cultural și în viața artistică a teatrelor lirice dar și ale instituțiilor de învățământ muzical și artistic.

Spre deosebire de ceea ce era în urmă cu o jumătate de secol și mai mult, teatrul liric este astăzi o entitate socială bazată pe mecanismul economic, financiar, tehnologic la baza unui antreprenoriat a cărui eficiență depinde inevitabil și de înaltul grad de informare și formare culturală și muzicală a celor implicați.

De aceea, astăzi, Artistul, Managerul, Directorul artistic desfășoară niște relații manageriale foarte mult influențate de configurația socială actuală sub aspect cultural, economic și financiar.

Legătura dintre cei patru parametri anterior menționate – artistul, directorul artistic, managerul (agent sau impresar după caz) și relațiile manageriale o realizează cultura.

Cultura astăzi este analizată și comentată în foarte multe moduri și deloc favorabile noilor generații considerate departe de cultură. Eu, personal, consider că astăzi s-au schimbat raporturile dintre Cultură și oameni.

Schimbarea raporturilor dintre Cultură și Oameni se manifestă sub influența unor condiții contemporane cu totul speciale:

• ritmul frenetic de viață

• avalanșa informaționalăreducerea disponibilității de timp pentru cultură

• cultura aplicativă pentru procesul de formare și evoluție a artiștilor lirici:

  • fizicitatea vocală – dacă nu există condiții deosebite prin experiențe anterioare legate de sport sau activități fizice, tinerii de astăzi au din ce în ce mai puțină răbdare în a-și însuși o cultură fizică aferentă pregătirii fizicității necesare unei fonații fiziologice consolidate;

  • pregătirea repertorială care astăzi este determinată mai mult de oportunitățile imediate de afirmare spre deosebire de trecutul recent chiar când tinerii studiau muzical operele din pura lor plăcere frecventând teatrul liric și dedicându-se studiului pianului; astfel se asigura o perfectă pregătire muzicală pe fundalul căreia se putea avea liniștea concentrării tehnice pentru eficiența impostare a repertoriului (opere integrale sau arii ori alte genuri vocale).

Teatrul liric a devenit astăzi un sector de activitate în strânsă relație cu celelalte compartimente ale societății în cadrul unor aspecte care au impus constituirea lor antreprenorială pe baze criteriologice economice, financiare și sociologice moderând raportul dintre instituția teatrului liric și societate la momentul actual:

• elaborarea programelor artistice de stagiune în actualitate și în perspectivă au devenit rezultatul mecanismului antreprenorial prin care teatrul liric și societatea stabilesc raporturi de reciprocă și complementară influență;

• de-a lungul ultimelor decenii, impresariatul artistic și reprezentanța profesioniștilor din artă a marcat un salt de la individualismul mangerial la grupul de activitate societară bazat pe un foarte complex mecanism antreprenorial;

• agențiile artistice au devenit societăți cu un amplu efectiv de profesioniști și un aparat de asistență și secretariat iar evoluția tehnologică a mijloacelor de comunicare și deplasare a amplificat raza lor de acțiune la nivel continental și mondial;

• eficiența managerială a instituțiilor teatrale și a celor de reprezentanță impresarială ale artiștilor a devenit inevitabil dependentă și de nivelul informativ și formativ în materie de cultură estetică și stilistică în muzică și în vocalitate asigurând un nivel superior discernământului selectiv aplicat artiștilor;

• strategia managerială din cadrul mecanismului antreprenorial aplicat artiștilor lirici și integrării lor în activitatea artistică teatrală depinde în foarte mare măsură de gradul de cultură informativă și formativă în materie de muzică, vocalitate, artiști, ale directorilor din teatre;

• directorul artistic și managerul de agenție artistică de astăzi trebuie să fie un profesionist interdisciplinar cu o pregătire complexă economică, financiară, managerială, culturală, muzicală, artistică pentru desfășurarea mecanismului antreprenorial la un înalt nivel de eficiență;

• artistul liric de astăzi, în reație cu o societate foarte complexă și care se desfășoară într-un ritm frenetic, trebuie să aibă în profilul său informativ și formativ și o componentă managerial – antreprenorială;

• artistul trebuie să cultive un discernământ complex și interdisciplinar pentru a putea conștientiza toate aspectele relaționale pe care le poate avea cu agențiile artistice și teatrele lirice;

• mai ales astăzi, când au scăzut oportunitățile unei creșteri și dezvoltări progresive ale tinerilor artiști în teatre de repertoriu din ce în ce mai puține la număr, este nevoie de o abilitate în a se organiza propria viață pe niște trainice baze mangeriale și antreprenoriale;

• se impune integrarea în contextele formative de învățământ și de specialziare sau perfecționare a unor elemente de cultură muzicală, vocală și artistică pentru directorii de teatru și manageri așa cum este necesară formarea culturală antreprenorială și managerială a tinerilor artiști lirici;

• pentru fiecare din aceste puncte am elaborat criterii, analize și ample tratări cu concluzii practice în perspectiva aplicării lor concrete.

Atât artiștii cât și directorii artistici ai teatrelor au astăzi necesitatea din ce în ce mai mare de a-și cultiva o bază formativă de management orientate spre gestiunea situației personale și a propriei evoluții în ceea ce privește artistul liric și pentru directorul artistic în orientările sale dedicate organizării artistice a stagiunilor.

Educarea psihologică a artiștilor pentru raporturile și relațiile cu managerii și directorii artistici ai teatrelor este un aspect care ar trebui cultivat încă din perioada studiilor, în mod deosebit în ultimul an de studii.

Comportamentul învingător pentru audiții depinde de modul în care se conștientizează condiția personală tehnică și estetică atinsă la un anumit moment dat ceea ce garantează soliditatea discernământului de sine însuși. Audiția este un moment foarte greu de susținut psihologic, mai dificil de cât chiar spectacolele în fața publicului și tocmai de aceea o astfel de pregătire psihologică este vitală pentru atingerea succesului. Organizarea propriei vieți și pregătirea pentru integrarea în societate sunt fundamentale pentru parcursul care să asigure devenirea trainică și autentică a unui artist.

Antreprenoriatul ca formă constructivă de evoluție trebuie să fie echidistant între creșterea tinerelor talente artistice și criteriile economice financiare chiar dacă acestea din urmă au importanța lor precisă în viața socială și în viața artistică.

Formarea unei manageriale pentru tinerii artiști încă din perioada studiilor comportă unele aspecte fundamentale:

• planul autocunoașterii pentru justa evaluare de sine la baza discernământului personal;

• planul de control al condiției artistice la nivel fizic, estetic, emotiv;

• gestionarea sistemului nervos prin cultivarea calmului pe baza lucidității perfecte în cadrul relațiilor sociale și profesionale artistice;

Estetica muzicală – instrumentală și vocală – pe care am fpndat-o în urmă cu aprtoape un deceniu și jumătate de activitate profesională internațională are un capitol interdisciplinar pentru formarea și consolidarea caracterului unui artist dar și pentru formarea și consolidarea culturii artistice avansate pentru directorii artistici și agenți.

Personalitatea artistică este constituită din temperament și caracter:

• în creativitatea interpretativă temperamentul domină caracterul;

• în viața socială a relațiilor interumane caracterul trebuie să domine temperamentul.

Educarea spiritului managerial în personalitatea viitorului artist este un parcurs interdisciplinar care include medicina, psihologia, muzica, eocnomia, sociologia nu în sensul solicitării a cinci profesioniști în respectivele domenii ci a unui profesionist care să întrunească interdisciplinar respectivele condiții pentru armonizarea respectivelor domenii grație unui principiu unitar de selectivitate doctrinară.

Am participat cu mare plăcere și entuziasm la sesiunile de workshop admirabil organizate de ‍Conf. univ. dr. Ladislau Cristian Andriș și am apreciat valoarea acestei inițiative pentru viitorul teatrului liric în perfectă armonie dintre artiști, directori artistici și manageri.