Sanda Țăranu împreună cu Editura Muzicală și Muzeul Național „George Enescu” vă invită la evenimentul editorial Conversații în foaier însoțit de un compact disc realizat cu concursul Societății Române de Radiodifuziune, în memoria artistului liric NICOLAE ȚĂRANU. Lansarea va avea loc joi, 3 noiembrie, 2016, ora 12.00, la Muzeul Național „George Enescu” din Calea Victoriei 141.
Când, în urmă cu un an și jumătate, îi dedicam amplul studiu artistic, istoric, muzicologic și estetic, subintitulat Culegătorul de stele, nu bănuiam câtuși de puțin că, în câteva luni, marele artist al Operetei Române, tenorul Nicolae Țăranu, va lăsa această lume ...
https://poenmuzicologie.blogspot.com/search/label/taranu_culegator_stele
A fost ultima bucurie publică, socială, artistică a vieții sale și nu voi uita glasul său vibrând de emoție la telefon.
Iubita sa soție, Sanda Țăranu, personalitate legendară a Televiziunii Române, aașternut pagini de amintiri, evocări, crâmpeie de viață și artă, reunitre într-un admirabil volum dedicat memoriei marelui artist și oferind cititorilor, atașat la volum, un CD cu ariile cele mai reprezentative ale repertoriului interpretat în cariera sa și câteva duete alături de primadone de mare prestigiu ale Operetei cu care a împărțit nenumărate succese zeci de producții artistice.
Autoarea mi-a făcut onoarea de a-mi solicita o prefață pe care am intitulat-o ... Prolog ... și pe care o ofer în avanpremieră editorială.
Prolog
Am iubit muzica de la primul impact avut asupra sufletului meu și, în mod deosebit, am fost atras de farmecul vocii umane. De mic copil am urmărit spectacolele Operetei bucureștene și, vreme de un sfert de veac, am trăit cu toată intensitatea emotivă interpretările marilor artiști din acele vremuri.
Prima seară în care l-am admirat pe tenorul Nicolae Țăranu a însemnat o emoție de neuitat ... ; o apariție cu totul deosebită asupra căreia am meditat aprofundând, an de an, noi aspecte și noi detalii ce marcau evoluția cunoașterii mele în artă.
Prima impresie a fost aceea a unui personaj măreț dar în același timp accesibil, important dar și simpatic, foarte energic în atitudini și totuși mângâietor ... ; iar când i-am auzit glasul, am continuat să mă minunez și, în același timp, să mă întreb ... ; iar răspunsurile la întrebări au venit treptat, după luni și ani în care, fenomenul uman și artistic Nicolae Țăranu devenise pentru mine un fascinant exercițiu mental deosebit de stimulant pentru evoluția mea într-ale muzicii și pe deplin favorizat de generozitatea cu care marele artist mi-a oferit prietenia sa; la întâlnirile noastre, îmi răspundea surâzător la toate întrebările cu generozitate și cu bucurie față de dorința mea de a cunoaște și de ... a-l cunoaște.
Trăsătura dominantă a omului și artistului Nicolae Țăranu era ... eleganța ... manifestată admirabil în felul în care se prezenta, mergea, intra și ieșea din scenă, ori în maniera în care se așeza sau urmărea partenerul, uneori, acompaniindu-l în tăcere, cu gesturi simple și sumare și cu o privire mereu vie și orientată spre o anumită expresie în evoluția teatrală a rolului perfect relaționat întregului context artistic.
Aceeași eleganță am descifrat-o de-a lungul anilor contemplând modul în care ilustra frazarea vocală în arii, duete sau în ansambluri. La început, primul aspect pe care l-am sesizat a fost faptul că publicul uimit îl urmărea în acea liniște a maximei concentrări stimulată de personalitatea unui foarte mare artist; participam cu propria mea uimire la acea magnifică liniște minunându-mă cum poate un artist să cânte în mezzoforte ori în piano și pianissimo și să se impună atât de mult; iar când exigențele frazării în rol solicitau nuanțe în forte, avea în cântul său o alternanță de sonorități și culori care se schimbau de la o frază la alta și, în anumite momente, chiar la fiecare cuvânt; accentuările dramatice ale tenorului Nicolae Țăranu deveneau puternice dar, în același timp, mângâietoare datorită elasticității emisiei vocale în deplină concordanță cu suplețea magnifică a alurii sale fizice admirabil integrată în spațiul scenic; avea o figură suplă, agilă și, în același timp, maestoasă și impunătoare conferind personajului acea greutate consistentă dar deloc apăsătoare.
Fiecare nouă constatare care îmi completa portretul analitic al marelui artist îmi oferea totdeauna încărcătura emotivă a tensiunii de contrast dintre două repere oarecum opus diametrale dar pe care el reușea să le ... armonizeze dialectic ... amplificând trăirea minunatelor sale personaje. Treptat mi-am dat seama că această perfectă armonizare era asigurată cu eleganță și prin ... eleganță ... trăsătură pe care o percepeam din ce în ce mai pregnant observându-l atent în relațiile cu ceilalți și în dialogurile cu mine.
Remarcam cum oamenii din teatru, partenerii, dirijorii, regizorii, artiștii din cor și din corpul de balet, cei din personalul tehnic și administrativ, îl salutau cu o reverență absolut specială și destinată lui grație singularității personalității sale în care surâsul și calmul, energia și răbdarea, tristețea și veselia, erau ... armonizate fantastic cu acea ... eleganță care se impunea dominant în suita însușirilor sale. Am înțeles că echilibrul dintre eleganță și calm caracterizează acea personalitate perfect conștientă de propriul potențial în slujba mesajului său față de societate. Nicolae Țăranu și-a făurit prestigiosul potențial prin credință continuă, muncă permanentă, acumulări culturale și spirituale, făgăduință și îngăduință față de el însuși și de toți ceilalți cu care împărțea eforturile și bucuriile muncii sale neobosite. Datoria perfect împlinită față de talentul și misiunea sa în viață, conferea omului și artistului Nicolae Țăranu acea majestuoasă eleganță încălzită de o afectivitate caldă și entuziastă de care toată lumea se bucura.
Anii treceau iar eu, între timp, devenit student la Medicină studiind însă și canto eram din ce în ce mai dedicat cercetării aparatului fonator. Nicolae Țăranu face parte din acel restrâns grup de artiști prieteni care, încurajându-mă, mi-au oferit întreaga lor experiență cu toate explicațiile necesare. Fiecare întâlnire devenea din ce în ce mai încărcată de semnificații și de împliniri în care Arta și Prietenia se ... armonizau perfect.
Odată, după un spectacol lung, complex și dificil prin exigențele tehnice și stilistice pe care le impunea Franz Lehar personajului Prințului Sou-Chong din opereta ”Țara Surâsului”, îl priveam cu uimire și efectiv îl examinam cu o atenție pe care el a observat-o imediat; întrebarea mea i-a explicat perfect uimirea cu care îl priveam; l-am întrebat cum se explică faptul că, după o reprezentație atât de solicitantă și în care realizase o creație interpretativă extrarodinară, arăta atât de bine, de frumos și de ... ”odihnit” ... ; cu calmul său proverbial și cu surâsul intrat în legendă, mi-a răspuns, simplu, că principiul fundamental al discernământului său în artă era acela de a nu da totul până la completa epuizare a resurselor oricât ar fi de bună forma în acea zi. Este un principiu pe care l-am aprofundat și asimilat și care a devenit un parametru important al profesiunii mele în evaluarea calitativă și cantitativă a comportamentului și limbajului expresiv vocal. Pot spune că, în acel moment, am completat portretul analitic de cunoaștere și încântare a acestui mare artist a cărui calmă eleganță reușea să ... armonizeze ... chiar și ... luciditatea cu ... extazul ...
Sublima și Suprema Lecție de Înțelepciune în Artă și în Viață a tenorului Nicolae Țăranu, personalitate artistică înscrisă cu litere de aur în Istoria Culturii Române, este oferită posterității de această splendidă operă biografică în care, Sanda Țăranu, adorabila sa Soție, a reușit cu dragostea sa infinită să ... armonizeze, la rândul ei, ... amintirea cu nostalgia ... și ... zâmbetul cu lacrima ... pe parcursul încântătoarelor și captivantelor ... Conversații în Foyer ...
REVISTA MUZICALĂ RADIO 28.10.2016
