Stagiunea care se va încheia în această a lună a fost o stagiune jubiliară deoarece Teatrul Evreiesc din București, fondat în 1948, a sărbătorit trei sferturi de veac de existență. Teatrul acesta continuă o tradiție de aproape un secol și jumătate de teatru idiș în societatea românească inaugurat mai întâi la Iași și apoi la București datorită lui ABRAHAM GOLDFADEN (1860-1908) cel dintâi poet și dramaturg de limba idiș și ebraică din istorie, fiind și un compozitor, actor, regizor și șef de companie teatrală. În timpul dictaturii antonesciene (1940-1945) când actorii evrei au fost puși sub interdicție în viața artistică, Teatrul Barașeum a integrat în ansamblul său pe actorii și artiștii evrei puși sub interdicția de a mai apărea pe scenele teatrelor prin introducerea legilor rasiale. După căderea regimului lui Ion Antonescu, artiștii evrei au fost reprimiți în colectivele artistice ale teatrelor dar un nucleu puternic și stabil a continuat activitatea la Teatrul Evreiesc din București care este unul dintre puținele teatre de acest gen din Europa.
.jpeg)
AVRAM GOLDFADEN
LOZUL CEL MARE este o capodoperă a teatrului idiș scrisă de scriitorul, dramaturgul și publicistul evreu rus ȘALOM ALEIHEM pseudonim pentru ȘOLOM NAHUMOVICI RABINOVICI (2 martie 1859, Pereiaslav, Poltava – 13 mai 1916, New York). În limba idiș dar și în limba ebraică, formula de salut ... Șalom Aleihem ... înseamnă ... Pace Vouă.
ȘALOM ALEIHEM
Șalom Aleihem a publicat foarte multe piese de teatru dar și nuvele, romane și s-a impus în istorie ca primul autor de literatură pentru copii. Spiritul teatral genial conjugat cu extraordinare calități de psiholog observator al vieții sociale și în mod deosebit al vieții evreilor de toate categoriile, i-a permis să redea în scrierile sale cu un puternic realism și o subtilă și fină ironie viața și lumea evreiască din estul Europei între finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Șalom Aleichem a pus bazele literaturii idiș moderne stimulând aderarea multor scriitor evrei cărora le-a fost prieten și chiar mentor. De-a lungul istoriei sale, Teatrul Evreiesc din București a montat multe din piesele lui Șalom Aleichem, titluri precum Stele rătăcitoare, Comoara, Nuntă cu divorț, Romanul unui om de afaceri, Marienbad, Scripcarul de pe acoperiș, aceasta din urmă devenind unul dintre cele mai celebre și gustate musicaluri ale secolului al XX-lea datorită compozitorului JERRY BOCK reprezentat în premieră absolută pe Broadway în anul 1964.
Lozul cel mare este o comedie care oferă aspecte din viața evreilor și impactul cu îmbogățirea prin ... lozul cel mare ... declanșând situații și parcursuri emotive prin care, cu ironia unui umor subtil, intrăm în profunzimea sufletului evreiesc și al filosofiei de viață care vine să armonizeze oric fel de situații neprevăzute. Scrisă în 1916 și reprezentată în premieră absolută în 1917 la Teatrul Astor din New York, a devenit o piesă emblematică a teatrului clasic evreiesc.
Reprezentarea acestei comedii are o lungă și bogată tradiție în istoria Teatrului Evreiesc din București astfel că toate generațiile de spectatori au avut prilejul să o cunoască, să se amuze, să râdă dar și să stea apoi pe gânduri în fața valorilor fundamentale ale vieții. Îmi amintesc de această piesă de mic copil, elev în clasele primare, apoi la liceu și în timpul studenției, revenind asupra ei cu fiecare nouă montare și admirând artiștii din toate generațiile. Revenit stabil în România, am revenit și la Teatrul Evreiesc, teatrul copilăriei și adolescenței, cu sufletul vibrând la atâtea amintiri legate de părinți, rude și prieteni cu care megeam la spectacolele teatrului. Am considerat foarte normal ca, stagiunea jubiliară aniversară a Teatrului Evreiesc din București să fie marcată de o nouă producție cu Lozul cel mare în luna decembrie 2023.
Am sosit la teatru mult mai devreme de ora începerii tocmai ca să retrăiesc noianul de amintiri și emoții în tihnă ... și am regăsit atmosfera familială de altă dată ... Directoarea teatrului, marea actriță MAIA MORGENSTERN pe care o stimez și o admir de foarte mult timp, și-a făcut apariția în foaierul teatrului salutând și strângând mâinile tuturor celor prezenți ca o gazdă afectuoasă și primitoare ... Am revăzut sala teatrului, confortabilă, primitoare, încărcată de o foarte bogată istorie de cultură, de teatru, de umanism evreiesc ... În locul căștilor de altă dată unde se putea asculta traducerea în limba română, astăzi există un display modern care oferă subtitrarea traducerii în limba română realizată de I. Ludo ceea ce este un avantaj care favorizează impactul cu limba și cultura idiș impecabil menținută și oferită de colectivul teatrului.
Regizorul ANDREI MUNTEANU
Noua producție a Teatrului Evreiesc din București a fost realizată de regizorul ANDREI MUNTEANU, personalitate artistică de prestigiu internațional cu un parcurs formativ și de activitate foarte bogat și de mare succes. Versiunea sa regizorală are meritul de a oferi o modernitate ancorată în actualitate dar care conservă spiritul autorului și relevă universalitatea spiritului evreiesc în fața vieții și a aspectelor sale de la cele mai triste și deznădăjduite până la cele mai optimiste și mai vesele. Meritul lui Andrei Munteanu stă în faptul că a reușit să sublinieze spiritul evreiesc și filosofia sa de viață ancorată într-un umor robust, sănătos și care catalizează cu bun gust verva desfășurării spectacolului.
Meritul lui Andrei Munteanu mai constă și în faptul că a știut să antreneze armonios în regia sa o formidabilă echipă de colaboratori: Puiu Antemir (scenografia), Mirela Trăistaru (costumele), Lilian Cărăuș (coregrafia), Efim Ciornîi (ilustrația muzicală), Dragoș Stama (orchestrația), Cosmin Stancu (asistent decor), Miruna Rădulescu (asistent costume); toate aceste zone creative s-au integrat armonios în unitatea spectacolului iar cuvintele regizorului Andrei Munteanu oferă revelația acestui context creator atât de complex de la baza modernității sale: În realizarea unui spectacol sunt implicate mai multe mijloace de expresie care, de ani buni, s-a constituit într-o formă de artă vizuală distinctă și de sine stătătoare. Dramaturgia lui Șalom Aleihem, pe care am abordat-o nu o singură dată, operează cu un sistem vast de metafore și semnificații a căror cunoaștere și înțelegere permite creatorilor să abordeze diverse paliere de expresie artistică. Când am optat pentru montarea comediei Lozul cel Mare am fost atras de conținutul său profund umanist. Precum și de mesajul social puternic pe care îl transmite. Tema banilor care dezumanizează și transformă omul este una dintre temele predilecte la Șalom Aleihem cu rădăcini adânci în cultura evreiască.
Cursivitatea și transparența concepției regizorale a lui Andrei Munteanu a făcut ca vastitatea sistemului de metafore și semnificații să fie excelent abordate de toate palierele angrenajului său artistic în frunte cu amplul palier al distribuției în care s-au integrat ... douăzeci și cinci ... de personaje. care, grație bravurii actorilor, toate au fost importante indiferent de durata evoluției lor pe scenă ...
În fruntea distribuției Veaceslav Grosu al cărui personaj Șimele Soroker a prins viață într-o imrpesionantă multitudine de stări sufletești. Alături de el, Geni Brenda Wexler în rolul Eti-Meni a încântat publicul cu verva debordantă a unui talent vulcanic de comediană reușind să strecoare și acea ... picătură de lacrimă existențială catalitică ... prin care personajul său a atins mesajul autorului.
Lorena Luchian (Beilke) împreună cu Andrei Bibire (Motl) și Andrei Miercure (Kopl) au desfășurat o formidabilă actorie relevând personaje autentice integrate cu credibilitate în desfășurarea spectacolului.
Grație bravurii actorilor, toate personajele au devenit importante indiferent de durata evoluției lor pe scenă: Mihai Ciucă (Soloveitșik), Marius Călugărița (Dl. Koltun), Mihai Prejban (Solomontșik), George Remeș (Dl. Himlfarb), Nicolae Călugărița (Dl. Fain), Roxana Guttman (Madam Fain), Mircea Drîmbăreanu (Mendl), Dorina Păunescu (Perl-chioara), Anka Levana (Iokheved), Darius Daradici (Rubintșik), Neculai Predica (Vigdortșik), Nicolae Botezatu (Băcanul), Viorel Manole (Măcelarul), Mircea Dragoman (Dl. Șraibman), Viorica Predica (Erika), Meda Topîrceanu (Lilli), Luana Stoica (Liuba), Cristina Cîrcei (Madam Goldentuler), Mirela Nicolae (O evreică bătrână), Lilian Cărăuș (Un croitor bătrân).
Scenele muzicale și cântate au avut un farmec cu totul deosebit datorită acompaniamentului antrenant al Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat din care au făcut parte Mihai Murariu (pian), Rodica ganea, Feras Sarmini (vioară), Sergiu Marin (violoncel), Mihai Pintenaru (clarinet), Radu Gheorghe (percuție), Daniel Ștefănescu (contrabas).
La finalul spectacolului, publicul încântat și realizatorii entuziaști au ciocnit o cupă de șampanie într-o atmosferă veselă și antrenantă asemenea specificului lui Șalom Aleihem prin care s-au sărbătorit cele trei sferturi de veac de existență al Teatrului Evreiesc de Stat din București.
