2025/05/13

EMILIA PETRESCU ... Verbul Vocal consacrat Sacralității Muzicii ...

Vocea umană cultivată devine o vocalitate al cărei potențial interpretativ se poate manifesta și afirma într-o multitudine de genuri muzicale stilistice la diverse niveluri virtuozistice și estetice.

Muzica vocal simfonică, de oratoriu și liturgică dar și muzica de cameră, cantatele, madrigalele, ariile și cântecele culte reprezintă o zonă stilistică repertorială deosebită prin complexitatea elaborărilor componistice și exigențele interpretative virtuozistice și estetice dependente de calități naturale vocale, aptitudini virtuozistice, profunzimi al muzicalității și ale culturii estetice și stilistice.


Vocalistul afirmat în acest teren muzical este obligat să cultive cu dirijorul, cu instrumentiștii și partenerii de podium o relație virtuozistică, muzicală, muzicologică foarte complexă și puternică. Un astfel de vocalist, de-a lungul timpului și prin acumularea experiențelor de artă și viață, devine o autentică personalitate intelectuală artistică.

Soprană, artistă de muzică vocal – simfonică, oratoriu, muzică de cameră și lied, EMILIA PETRESCU (12 mai 1925, București – 28 octombrie 2003, București) este una dintre cele mai mari personalități ale muzicii vocal simfonice, de oratoriu și liturgică din istoria universală.

După studiile la Facultatea de Litere și Filosofie, primele studii muzicale le-a efectuat la Conservatorul ”Astra” din București la clasa profesorului Aurel Costescu-Duca; ulterior s-a transferat la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București la clasa de canto a profesorului Romulus Vrăbiescu. Tenorul și profesorul Aurel Alexandrescu, titularul catedrei de Oratoriu, i-a prilejuit revelația absolută în a-i descoperi adevărata identitate vocală estetică perfect dotată prin natură, muzicalitate și imensa cultură acumulată unei cariere în domeniul artistic al muzicii vocal-simfonice.

În urma studiilor intense de tehnică vocală calibrată pe exigențele celor mai rafinate virtuozități integrate estetic în stilistica muzicii vocal-simfonice, Emilia Petrescu este angajată în anul 1950 ca Solistă în Primul Cvartet de Soliști al Filarmonicii împreună cu mezzosoprana Elena Cernei, tenorul Aurel Alexandrescu, bas-baritonul Alexandru Voinescu și care a rămas în istorie drept Cvartetul de Aur al Filarmonicii.

ALEXANDRU VOINESCU, EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI, AUREL ALEXANDRESCU 

Emilia Petrescu va desfășura întreaga sa carieră la Filarmonica George Enescu acumulând experiențele artistice ale unui vast repertoriu vocal-simfonic, oratorial, de cameră și lied. Treptat, cariera sa asumă proporții naționale și internaționale care îi prilejuiesc afirmări și succese prestigioase de public și de presă. Abordează un repertoriu uriaș care cuprinde absolut toți compozitorii vocal-simfonici și de lied de la Bach la contemporani.


ALEXANDRU VOINESCU, AUREL ALEXANDRESCU, ELENA CERNEI, EMILIA PETRESCU, CONSTANTIN SILVESTRI

Împreună cu Cvartetul Filarmonicii a interpretat Simfonia IX-a in re minor pentru soliști, cor și orchestră de Beethoven; Missa Solemnis pentru soliști, cor , orchestră si orgă de Beethoven în primă audiție românească; Missa în do minor de Mozart, primă audiție românească; Missa în si minor de Bach, primă audiție românească.

                                        EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI,                                         AUREL ALEXANDRESCU, ALEXANDRU VOINESCU

Cultura enciclopedică de un profund rafinament estetic i-a permis să interpreteze în premieră pentru secolul al XX-lea unele lucrări de Bach, Händel, Haydn, Monteverdi, Mozart, Lully, Rameau, Couperin, care au fost evitate de majoritatea sopranelor de specialitate din cauza dificultăților tehnice vocale.

Emilia Petrescu a cultivat o vocalitate extraordinară la baza căreia se afla impostația unui sunet vocal de cea mai autentică factură instrumentală ca precizie intonațională și calibrarea rezonanței sonore în contextul unor expresivități ale căror inflexiuni au rămas adevărate licențe estetice ale genialei interprete neatinse de nici-o altă soprană din lume.

A interpretat dificila partitură de soprană-solistă din Simfonia a IX-a de Beethoven de peste 600 de ori în țară și în străinătate. Emilia Petrescu a fost protagonista unei foarte bogate cariere internaționale desfășurată în toate țările europene, în SUA, Canada, Mexic, Cuba, America de Sud, Japonia, China, etc. A fost periodic invitată să țină cursuri de măiestrie vocală în Europa, în mod deosebit în Germania, în SUA și în Turcia.

CONSTANTIN SILVESTRI

S-a bucurat de prețuirea celor mai mari personalități române și străine ale muzicii vocal-simfonice din epoca sa: George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski, Constantin Bugeanu, Mircea Basarab, Mircea Cristescu, Mihai Brediceanu, Marius Rintzler, Martha Kessler, Igor Markewitch, Roberto Benzi, Kurt Masur, Paul Kletzki, Herbert Kegel, Dietrich Fischer-Dieskau, Hans Hotter, Hans Sotin, Theo Adam, Peter Schreier.

A activat mulți ani ca profesoară de canto la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu devenit Universitatea Națională de Muzică din București.

A fost onorată cu numeroase importante distincții precum calitatea de Membru de Onoare al Societății Internaționale Heinrich Schütz din Kassel, și al Institutului Bach de lângă Colegiul Baldwin-Wallace din Ohio, Ducatul de Aur al orașului Göttingen, titlul de cetățean de onoare al orașului bulgar Russe.

A realizat înregistrări discografice atât în țară cât și în străinătate; Monteverdi: L'Orfeo; Mozart: Missa în do minor (1956), Recviem în re Minor KV 628 (1967); Beethoven: Missa Solemnis (1957), Simfonia a IX-a în re minor; Recital de voce și orgă, D.196 (1967); Buxtehude: Laudate Dominum - Cantate for Soprano and Instruments (MHS, 1968); Ricordanza (Amintire): Italienische Kantaten; Cantate (Roumanie); Paul Constantinescu: Byzantine Oratorium (1972); Lieder Recital: Brahms & Wolf.

Personalitatea sa emana o sobrietate severă care exprima o nobilă austeritate celor ce o abordau cu respect și se ridicau la înălțimea valorii sale. Era pasionată de călătorii și de escaladări ale munților fiind o alpinistă pasionată; avea cultura muntelui și a mersului pe jos. Această pasiune pentru natură și, în mod deosebit pentru munte îi prilejuia relaxarea totală în atmosfera pură și bine oxigenată dezvoltând fizicitatea globală a ființei sale; respirația escaladărilor devenise perfect complementarizată funcțional cu tehnica respiratorie a cântului. Pasiunea pentru escaladarea munților i-a hărăzit înțelepciunea ascensiunii pas cu pas, bucuria contemplărilor de la înălțime și contemplarea Creației Divine.

Din numeroasele conversații legate de tehica și estetica vocală în muzica simfonică, litrugică și de oratoriu dar și din confesiunile sufletești și spirituale pe care mi le-a făcut am înțeles cum cultura muntelui în joncțiune cu specificul culturii informative și formative pentru universul repertoriului vocal simfonic i-a stimulat în alte contexte evolutive sobrietatea nobilei austerități și responsabilitatea față de mesajul personalității sale în societate la maxima riguroasă exigență.

Am fost încântat de la primele noastre întâlniri de echilibrul său absolut, luciditatea mentală, spiritul energic de voință sublimat într-o magistrală capacitate de studiu și muncă. Grație acestor extraordinare virtuți, personalitatea sa a atins demnitatea tuturor conștientizărilor tehnice, estetice, stilistice ale interpretărilor sale, extazul beatitudinal al unui sunet de absolută puritate și frumusețe angelică marcat de perfecțiunea virtuozistică instrumentală aservită unui mesaj artistic aureolat de suprema bucurie de viață. Păstrez în suflet amintiri extraordinare legate de personalitatea sopranei Emilia Petrescu.

Joi, 10 aprilie și vineri, 11 aprilie anul acesta, Filarmonica George Enescu a dedicat concertul cu Matthäus – Passion de Bach ... In Memoriam Emilia Petrescu – 100 de ani de la naștere ... 

Am fost prezent la ambele serate, am retrăit foarte multe momente înălțătoare la care am asistat cândva și prin care Emilia Petrescu a intrat în Istoria Muzicii Românești. Au fost două seri pline de emoții și bucurii muzicale în memoria marii noastre artiste și pentru care îmi exprim recunoștiința față de marele muzician și profesor Marin Cazacu, managerul general al Filarmonicii George Enescu care continuă să admire, să iubească și să cinstească marile personalități afirmate de-a lungul istoriei filarmonicii.

Toate realizările și împlinirile carierei naționale și internaționale ale sopranei Emilia Petrescu, continuă să ateste în timp valoarea absolută a acestei personalități unicat în panorama mondială a muzicii vocal simfonice din toate timpurile proclamând cu demnitate ... Verbul Vocal consacrat Sacralității Muzicii ...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ELENA CERNEI și arta sa în timp

ELENA CERNEI (1 martie 1924, Bairamcea, Cetatea Albă, România astăzi în Ucraina - 27 noiembrie 2000, București)  este o personalitate ca...