Mesajul artistic al marilor creatori întru comuniunea sunetului și a cuvântului este eternizat de carisma marilor interpreți a căror gândire interpretativă recrează actul miraculos al marilor desăvârșiri expresive din Inspirația Divină manifestată prin virtuțile sensibilității omenești. Am ajuns la aceste profunzimi ale gândirii estetice în Universul Verbului Vocal datorită marilor artiști de care m-am apropiat sufletește încă de la o vârstă fragedă și care au influențat și determinat drumul meu în viață în numele Dragostei față de Vocea Umană în totalitatea formelor sale de manifestare stilistică. Între acești mari artiști se află la loc de cinste baritonul DAN IORDĂCHESCU (2 iunie 1930, Vânju Mare - 30 august 2015, București), personalitate artistică de frunte a șoclii de canto române, afirmat într-o prestigioasă carieră națională și internațională în cele mai mari teatre lirice ale lumii culminând cu Teatro alla Scala din Milano, Wiener Staatsoper, Bolshoi Teatr din Moscova și multe altele din Europa, America de Nord și de Sud și Asia.
Interpretările sale au avut un impact foarte puternic asupra mea încă de la primele audieri în programele radiofonice urmărite de mic copil. Apoi, l-am admirat în sala Operei Române din București iar, la un moment dat, după un spectacol cu ”Traviata” de Verdi am simțit chiar dorința de a merge la cabină să-l cunosc, să-l văd și să-l simt mai aproape. Reiau considerația făcută în articolul omagial intitulat DAN IORDĂCHESCU - Jubileul vocal al eclectismului stilistic DAN IORDĂCHESCU - jubileul vocal al eclectismului stilistic pe care i l-am dedicat anul trecut tot cu prilejul zilei sale de naștere. În acea seară am inaugurat o relaţie umană şi artistică într-o evoluţie progresivă sub semnul unei cercetări estetice şi stilistice continue şi care, peste ani, s-a sublimat într-o Prietenie fraternă care mă onorează, mă stimulează şi mă bucură într-o absolută rezonanţă sufletească a Verbului Vocal.
Invit la recitirea articolului meu de anul trecut în care am aprofundat sub aspect istoric, virtuozistic, stilistic, statistic și social artistic, traseul devenirii marelui artist Dan Iordăchescu. Am aprofundat atunci relația sa deosebită cu Maestrul CONSTANTIN STROESCU - Seniorul Stilisticii Vocale Românești genialul său profesor vocal și părinte artistic, grație căruia, peste ani, se poate asocia numelui lui DAN IORDĂCHESCU sintagma ... Jubileul vocal al eclectismului stilistic ...
În cadrul studiilor mele îndelungate în Universul Verbului Vocal și, datorită cărora, am ajuns să întemeiez pe baze doctrinare profunde, în premieră absolută domeniul de Estetică Vocală, meditația și contemplarea profilului artistic al baritonului Dan Iordăchescu au avut un rol foarte important. În sala Operei Române din București, la spectacolele sale, eram captivat de multitudinea nuanțelor sonore și timbrale cărora începeam să le disting un dublu mecanism: realizarea tehnică orientată spre echilibrul emisiei în deplină și fidelă aderență filologică la partitură și starea emotivă a rafinatelor inflexiuni pluridimensionale vocale de la cele mai intense la cele mai delicate. Marele artist se impunea printr-o anumită grijă față de expresivitatea vocală sugerând magistral acea smerenie față de autor, personaj, parteneri și, nu în ultimul rând, față de publicul care îl aplauda într-un adevărat delir al entuziasmului. Personalitatea baritonului Dan Iordăchescu declanșase un devărat fenomen artistic și social din care începusem să fac parte și eu și încă de la o vârstă destul de fragedă. Devenise un ritual mersul la cabină pentru felicitările de rigoare și îmbrățișările entuziaste. Mă puteam considera, treptat, printre prietenii săi și ... cu toate acestea ... misterul personalității sale continua să stimuleze eforturile unei atente concentrări întru ... descoperirea sa totală ...
Primii pași decisivi pe care i-am făcut pe drumul care avea să mă poarte spre revelațiile totalei descifrări, au fost prilejuiți de primele sale recitaluri de Lied și Muzică Vocală de Cameră la care am asistat. Aceste recitaluri au fost ca un fel de poartă de acces în intimitatea mecanismelor interne de la baza capodoperelor sale interpretative din repertoriul de operă. În recital, aveam să simt mult mai intim și mai profund trăirea omului Dan Iordăchescu ilustrată de suflul cosmic al unei vocalități care trăia conștient euforia universalizării. Nu este o exagerare ceea ce afirm; mă refer la faptul că împlinirea expresivă sonoră și timbrală a multitudinilor nuanțelor în detaliu calibrate pe fiecare stare emotivă a poeticității metaforice determina expansiunea spirituală a fiecărui ... vers într-un adevărat ... univers ... Evident că nu am atins subtilitatea acestor percepții încă de la primul recital la care am asistat dar pot spune că din seara primului recital, pentru mine a început fașcinanta explorare a relației sunet - cuvânt de-a lungul unei intense și complexe gestații de cunoaștere interdisciplinară reunind poezia, muzica, tehnica vocală, tehnica literară. Arta magnifică a lui Dan Iordăchescu mă conducea către culmile nebănuite ale unei gândiri abstracte în care Liberul Arbitru se armonizează cu Rigoarea Absolută într-un echilibru stabil ce conferă autentica Demnitate a Intelectului încununat în Estetism grație Intonației Sufletești a Cuvântului devenit Verb Vocal. În recital, marele artist dovedea o autonomie eliberată de convențiile complexe ale spectacolului de operă, proclamând esența fundamentală a ființei sale încălzită de aura unui potențial mental de uluitoare forță.
În toamna anului 1975, pe șcena Ateneului Român, asist la un recital al lui Dan Iordăchescu prefațat de Maestrul Constantin Stroescu, eminentul profesor de Conservator, tenor cu o prestigioasă carieră internațională desfășurată în mari teatre europene și americane. Stroescu, la 89 de ani împliniți, impecabil, drept, simpatic, cu luciditatea unei memorii prodigioase, introduce serata vorbind despre discipolul său, Dan, care asumase de mult o condiție filială față de dumnealui. Cuvintele Maestrului sunt iluminatoare pentru aprofundarea Discipolului. La finele prezentării sale, Maestrul Stroescu interpretează două poeme vocale de Enescu pe versuri de Fernand Gregh (1873 - 1960), poet francez pe care îl cunoscue personal în vremea experiențelor sale artistice pariziene foarte numeroase. Cu toții suntem uimiți de forța vocală a Maestrului care intrase de câteva luni în al nouăzecelea an de viață. A urmat o îndelungă și emoționantă îmbrățișare dintre Maestru și Discipol care a continuat serata cu recitalul pe care îl pregătise.
În acea seară aveam să realizez o directă confruntare estetică dintre Maestru și Discipol sub semnul unei perfecte continuități a dialecticii dintre soliditatea tehnică și desăvârșirea stilistică. Acea seară a fost un moment fundamental în drumul cunoașterii pe care pornisem cu câțiva ani în urmă.
Momentul suprem al acestei aprofundări aveam să-l trăiesc câțiva ani mai târziu, când, tot pe șcena Ateneului, marele artist Dan Iordăchescu, interpreta, împreună cu fantasticul pianist Valentin Gheorghiu, ”Dichterliebe” de Robert Schumann (1810 - 1856) pe versurile lui Heinrich Heine (1797 - 1856) ... Era chiar în luna mai iar liedul inaugural al ciclului era ... Im wunderchönen Monat Mai ... (În minunata lună mai) ... Cele șaisprezece lieduri se succedau într-o înlănțuire melodică impresionant nuanțată de Dan Iordăchescu care efectiv ardea asemenea unei torțe vii. Stimulat de interpretarea sa, am procurat partitura și mi-am însușit întregul ciclu la pian aprofundând alternativ interpretarea sa grație discului LP Electrecord cu acest ciclu. Simțeam că în acea lună mai intrasem definitiv în intimitatea universului estetic al lui Dan Iordăchescu; fiecare nuanță sonoră configurată în multiple dimensiuni ale coloanei sonore și impostată într-o amplă varietate de consistențe timbrale de la cele mai întunecate până la cele mai luminoase erau puse în valoare printr-o uimitoare măiestrie a fenomenului de rezonanță de un impresionant kopfstimme care conferea majestuoasă unduire frazării în discursul vocal. De atunci am ascultat în recitaluri și în imprimări un foarte mare număr din totalul de 1.500 de lucrări pentru voce și pian de la baroc până la autorii contemporani pe care Dan Iordăchescu le-a abordat în interpretările sale. Dar luna mai a fiecărui an rămăsese o lună în care majoritatea timpului meu liber era dedicat aprofundărilor cu partitura a tălmăcirilor geniale oferite de harul marelui nostru artist într-un exercițiu spiritual care culmina cu bucuria serbării zilei sale de naștere - 2 iunie - după ritualul ... Im wunderchönen Monat Mai ... Au urmat lui Schumann mulți alți compozitori precum Schubert, Brahms, Wolf, Mahler, Chopin, Beethoven sau exponenți școlii franceze ori engleze, ruse sau spaniole ori ale altor școli și curente ... Un loc aparte în profilul artistic al lui Dan Iordăchescu îl are cântecul și romanța românească în care se simte cum rostirea sa are greutatea celui ce reunește valența vocalistului cu harul actorului. Fiecare cuvânt al fiecărei fraze trăiește printr-o subliniere expresivă distinctă.
Foarte interesant este că, pe măsură ce gustam estetismul în lied al lui Dan Iordăchescu, revenirea în sala operei îmi prilejuia o îmbogățită receptivitate a noi detalii expresive și o mai profundă înțelegere a personajelor pe care le interpreta. Am înțeles că rolul de operă are o multitudine de condiții stilistice iar realizarea completă a multora este condiționată de o experiență profundă în repertoriul de lied așa cum dramaturgia liedului poate manifesta în anumite momente forța expresivă a unui personaj de operă.
În Operă ca și în Lied, Arta lui Dan Iordăchescu ne oferă revelația unui flux psiho-emotiv care stimulează o adevărată geneză stilistică a unui estetism interpretativ impresionant în care caracterul și temperamentul artistic se alternează și se completează simbiotic. Liedul și Opera au foarte multe zone comune într-o multitudine de sensuri expresive care se succed într-un balans încântător la fel cum ... primăvara se îngână cu vara ... în jurul lui ... 2 iunie ... în care an de an Dan Iordăchescu era omagiat și sărbătorit ...
Peste ani, am avut o emoționantă satisfacție atunci când am publicat un studiu estetic intitulat ”Dialog spiritual sub semnul comuniunii dintre sunet și cuvânt” pentru booklet-ul CD-ului EDC 724 al Casei de Discuri Electrecord, în care au fost digitalizate înregistrările ciclului ”Dichterliebe” de Schumann acompaniat de Valentin Gheorghiu împreună cu alte lieduri ale aceluiași compozitor și unele lieduri de George Enescu pe versuri de Carmen Silva.
Iar la finele ritualului meu estetic ... Im wunderchönen Monat Mai ... în fiecare an, gândurile mele cele mai sincere și frumoase se reunesc într-o caldă îmbrățișare către spiritul marelui Artist, Prieten și Om care este și va rămâne în istoria universală a artei lirice ... Dan Iordăchescu!
REVISTA MUZICALĂ RADIO 02.06.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu