ELENA CERNEI CENTENAR ... IN MEMORIAM ... FILARMONICA GEORGE ENESCU DIN BUCUREȘTI

Joi 16 și vineri 17 mai 2024, Filarmonica George Enescu din București a programat un Concert Beethoven în cadrul căruia vor fi interpretate Concertul nr. 1 în Do major pentru pian și orchestră, op.15, solist ANDREI LICAREȚ și Simfonia nr. 9, în re minor, op. 125 (200 de ani de la prima audiție), soliști DIANA ȚUGUI soprană, ROXANA CONSTANTINESCU mezzosoprană, COSMIN IFRIM tenor, ȘERBAN VASILE bariton, dirijorul corului IOSIF ION PRUNNER, sub bagheta dirijorului TOMAS NETOPIL - In Memoriam ELENA CERNEI - 100 de ani de la naștere.

Elena Cernei a purtat toată viața în suflet perioada de activitate la Filarmonica George Enescu din București între anii 1950 și 1958 când a activat simultan ca solistă a Filarmonicii și a Operei Române din București; dar a revenit ca invitată în concerte de mare importanță până în anul 1970. 

Filarmonica a însemnat pentru Elena Cernei o adevărată Academie de Vocalitate grație căreia și-a consolidat baza naturală a vocii, și-a constituit edificiul structurii personalității sale vocale și estetice și a atins sublimarea suprastructurală a devenirii artistice, nivel la care, Vocalitatea se transformă în Verb Vocal. 

La Filarmonică, Elena Cernei a înțeles ce înseamnă sunetul vocal fundamental echilibrat zămislit și, ulterior, funcțional direcționat într-o multitudine de sensuri de emisie și expresie. 

CVARTETUL DE AUR AL FILARMONICII GEORGE ENESCU

EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI, AUREL ALEXANDRESCU, ALEXANDRU VOINESCU

La data de 1 decembrie 1950, s-a constituit Corul Academic al Filarmonicii din București și Cvartetul de Soliști format din soprana Emilia Petrescu, mezzosoprana Elena Cernei, tenorul Aurel Alexandrescu și bas-baritonul Alexandru Voinescu supranumit Cvartetul de Aur. 

CVARTETUL DE AUR AL FILARMONICII GEORGE ENESCU

EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI, AUREL ALEXANDRESCU, ALEXANDRU VOINESCU

Repertoriul interpretat de Elena Cernei pe scena Filarmonicii a fost foarte bogat și variat: Cantata Patriei de Ariutiunian; Simfonia IX-a in re minor pentru soliști, cor și orchestră de Beethoven; Missa Solemnis pentru soliști, cor , orchestră si orgă de Beethoven în primă audiție românească; Alexandru Nevski cantata pentru cor, alto și orchestră de Prokofiev; Amorul Vrajitor suită lirică de balet de Manuel De Falla, primă audiție românească; Missa în do minor de Mozart, primă audiție românească; Missa în si minor de Bach, primă audiție românească; Messa da Requiem pentru soliști, cor și orchestră de Verdi; oratoriul Horia de Alfred Mendelsohn; Orfeu de Gluck, premieră în România; Rapsodia pentru alto, cor bărbătesc și orchestră de Brahms primă audiție în România. A colaborat cu toți marii dirijori ai Filarmonicii și soliștii vocali ai timpului său. 

În cariera sa internațională desfășurată pe cele mai prestigioase scene de operă în frunte cu Teatro alla Scala din Milano și New York Metropolitan Opera, Elena Cernei s-a bucurat de prețuirea celor mai mari dirijori și artiști ai timpului său care au întrebat-o unde și-a consolidat absoluta desăvârșire muzicală și estetică a unui sunet vocal de puritate instrumentală. Iar Elena Cernei le evoca plină de mândrie atmosfera de înaltă ținută muzicală, culturală și spirituală trăită cu entuziasm și bucurie la Filarmonica George Enescu din București. 

Cu cea mai profundă emoție exprim mulțumirile mele Filarmonicii George Enescu, orchestrei, corului, soliștilor și Maestrului Marin Cazacu, Managerul General, pentru realizarea acestor două serate de concert ELENA CERNEI CENTENAR IN MEMORIAM. 

FANTOMA DE LA OPERĂ ... kolossal de proporții impresionante ...

De-a lungul a patru secole de istorie a muzicii, teatrul muzical a cunoscut o vastă evoluție care a favorizat dezvoltarea a multiple dimensiuni estetice în vocalitate afirmate într-o extraordinară succesiune de stiluri ale școlilor naționale: baroc, preclasic, rococco, clasicism, belcanto, romantism, verism, impresionism, expresionism.

În urmă cu două secole lua naștere opereta care a dezvoltat linii evolutive estetice ale operei lirice, ale baletului și ale teatrului de proză creind condiții pentru dezvoltarea musicalului.

Genul de musical a luat naștere la jumătatea secolului al XIX-lea în Statele Unite ale Americii, când, la 12 septembrie 1866, a avut loc premiera lucrării THE BLACK CROOK de Thomas Baker pe un libret de Charles M. Barras; pentru această realizare artistică se reuneau practic trei companii: de canto, de teatru de proză și de balet.

De atunci genul de musical a cunoscut până astăzi o evoluție care a lansat o tipologie foarte amplă de specatole: Musical operetta, Musical comedy, Cabaret musical, Musical play, Back stage musical, Broadway musical, Ensemble musical, Movie musical, Dance musical, Jukebox musical, Reality musical, Opera populară modernă, Operatic musical, Opera rock. 

ANDREW LLOYD WEBER

THE PHANTOM OF THE OPERA (FANTOMA DE LA OPERĂ) este o capodoperă a genului de Andrew Lloyd Weber care a realizat muzica și libretul colaborând cu Charles Hart pentru textele cântecelor și Richard Stilgoe pentru unele texte adăugate libretului inițial. Montarea originală a premierei absolute din 1986 în regia lui Harold Prince, coregrafia lui Gillian Lynne, luminile lui Andrew Bridge și scenografia cu decorurile realizate de Maria Björnson continuă și astăzi, după aproape patru decenii, să fie utilizată în toate teatrele lumii sub tutela unor drepturi de spectacol deținute de Really Useful Group și producătorii Cameron Mackintosh și însuși compozitorul Andrew Lloyd Webber. Rațiunea acestei măsuri a urmărit conservarea contextului lucrării prin menținerea armonioasă a relației dintre libret și muzică, o relație a cărei complexitate slujește o imensitate numerică de detalii muzicale, vocale, teatrale, scenice, coregrafice și de mișcare scenică toate având o orientare precisă și o foarte puternică încărcătură artistică. 

RICHARD STILGOE

Deși a fost considerată un Musical, am motive întemeiate pe criterii analitice muzicologice, artistice și de tehnică vocală să susțin că această capodoperă intră în categoria de Opera Rock.

Andrew Lloyd Weber s-a născut la Londra, în anul 1948, într-o familie de muzicieni în care tatăl era un compozitor, mama era violonistă și pianistă iar fratele său Julian Lloyd Weber era un violoncelist de valoare și prestigiu mondial. Mediul familial i-a fost propice pentru asimilarea muzicii la nivel înalt și cristalizarea puternică a pasiunii pentru compoziție devenind unul dintre cei mai importanți compozitori de Musical din istorie.

În cele două decenii de activitate componistică, Weber a realizat douăzeci de lucrări de musical între care titlul cel mai iubit de public și mai afirmat la nivel mondial este FANTOMA DE LA OPERĂ titlu foarte important al genului de musical a cărui premieră absolută a avut loc la Londra în anul 1986. 

GASTON LEROUX

Libretul, inspirat după romanul omonim al lui Gaston Leroux publicat în 1911, povestește despre un mare cântăreț și muzician cu fața desfigurată, adăpostit în subsolul Operei din Paris în anul 1905, îndrăgostit cu deznădejde de o soprană pe care, deși o pregătește pentru desăvârșirea ei vocală, nu are nici-o speranță de viitor fiindcă ea era legată sentimental de un aristocrat.

Pentru prima dată în România, FANTOMA DE LA OPERĂ a fost reprezentată în anul 2015 la Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian cu o echipă de realizatori (regie, scenografie, coregrafie și lumini) în colaborare cu The Really Useful Group Ltd. Producția s-a bucurat de succes prin noutatea ei absolută chiar dacă în condiții tehnice mai limitate raportate la amploarea spectacolului.

Marea consacrare pentru România a acestui ... kolossal de proporții impresionante ... a avut loc pe scena Operei Naționale din București prin acord cu The Really Useful Group Ltd. la 31 martie 2023 și continuând în lunile aprilie și mai pentru a se relua în toamnă între 28 octombrie și 9 noiembrie înregistrând în total 14 spectacole extraordinare ale căror bilete la preț majorat s-au epuziat în mai puțin de o oră de la inaugurarea vânzărilor online.

RĂZVAN IOAN DINCĂ

Personalitățile fundamentale ale realizării acestui eveniment artistic de extraordinare proporții au fost regizorul Răzvan Ioan Dincă și dirijorul Daniel Jinga, Managenerul General al Operei Naționale București. 

DANIEL JINGA

Succesul la public a manifestat un entuziasm de fantastică amploare și foarte mulți spectatori, melomani ai genului, speră și așteaptă reprogramarea în stagiunea următoare.

Regia originală de Harold Prince, orchestrația de David Cullen & Andrew Lloyd Webber, producție originală de Cameron Mackintosh Ltd. si The Really Useful Group Ltd. au fost abordate sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, managerul general al ONB, de către o excelentă echipă formată din regizor Răzvan Ioan Dincă, regizor secund Raluca Popa, scenografia Gary McCann, asistent scenograf Gabriella Ingram, coregraf Violeta Dincă, asistenți coregrafi Alexandra Gavrilescu și Florin Tănase, asistent dirijor Mircea Pădurariu, lighting designer Bogumil Palewicz, sound designer Kamil Biedrzycki. Distribuția în care s-au aflat artiști experimentați cărora li s-au alăturat tinere talente de curând afirmate în viața artistică, a avut următoarea componență: Adrian Nour (Phantom), Irina Baianț (Christine), Kyrie Mendél (Raoul), Rodica Ștefan (Carlotta), Andrei Petre (Piangi), Radu Ion (Firmin), Cătălin Petrescu (Andre), Ernest Fazekaș (Lefevre), Judith State (Madame Giry), Alina Petrică (Meg Giry), Ionuț Burlan (Buquet), Alexandru Nagy (Reyer). Producția a beneficiat de participarea prestigioasă a Orchestrei, Corului și Baletului Operei Naționale București.

Atât în 2015 cât și în 2023, realizarea producției acestui ... kolossal de proporții impresionante ... s-a bucurat de inițiativa, talentul și forța regizorului Răzvan Ioan Dincă asumând pentru producția de la ONB regia spectacolului cu un foarte înalt profesionalism și o entuziastă dăruire artistică implicată în cele mai mici detalii ale desfășurării; a fost o misiune extraordinar de complexă deoarece a trebuit să identifice gestația artistică a calibrării fiecărui artist din distribuție, a corului și al baletului spre integrarea fidelă dar și firească în concepția minuțios formulată de către compozitorul Andrew Lloyd Webber împreună cu echipa sa de colaboratori și producători de la premiera absolută.

Grazie talentului și potențialului creativ, Răzvan Ioan Dincă a oferit un dozaj regizoral pluridimensional în toate zonele și compartimentele desfășurării unitare ale unui spectacol în care complexitatea mecanismului muzical, teatral, scenic, coregrafic, decorul a asigurat permanența limbajului expresiv la toate compartimentele conferind desfășurării o captivantă coerență și o palpitantă tensiune emotivă a relațiilor dintre personaje. Regizorul a reușit să creeze o atmosferă foarte intensă și plăcută făcând să ajungă la sufletul spectatorilor o poveste frumoasă și palpitantă stimulând dorința de a reveni în sala de spectacol. 

Dirijorul Daniel Jinga a realizat o lectură dirijorală de mare forță grație căreia orchestra și corul s-au reunit organic și unitar într-o partitură de mare dificultate caracterizată printr-un pluristilism și pluriestetism în care se regăsesc elemente muzicale și vocale din baroc, clasicism, belcanto, romantism și chiar verism; stilul de operă, operetă și musical filtrate printr-un genial modernism al spiritului componistic al lui Weber au definit grandios o capodoperă de Opera rock. Admirabila abordare de către bagheta lui Daniel Jinga a echilibrat și relevat specific recitativele masive, ample și teatralitatea amplă, densă, consistentă emanată de vocalitățile în permanentă alternanță de cantabilitate și declamație în reciprocitatea unei perfecte integrări artistice. Bravura dirijorală a lui Daniel Jinga s-a remarcat și prin diferențierile multiplelor stiluri cărora le-a dat relieful sonor, timbral, dinamic și agogic adecvat, atât în scenele lirice intimiste cât și în cele dramatice, de anvergură, când agregatul armonic orchestral a fost pus într-o grandioasă și elastică mișcare onorând la înalt nivel estetic motivele muzicale fundamentale și de mare popularitate ale acestui ... kolossal de proporții impresionante ... Meritul dirijorului a fost cu atât mai mare cu cât a știut să utilizeze cu abilă pricepere mijloacele tehnologice avansate de sonorizare și instrumentele moderne alăturate celor clasice dezvoltând o coloană sonoră de cea mai mare calitate. Iar perfecta colaborare cu regizorul a asigurat amplasarea și desfășurarea scenică adecvată fiecărei scevențe muzicale.

Măiestria regizorală a lui Răzvan Ioan Dincă și-a pus amprenta pe numeroasele scene care se alternau cu un dinamism și funcționalitate de reliefuri, culori, lumini de variate intensități și modulări. Toate scenele se integrau perfect în desfășurarea muzicală și teatrală conferind spectacolului o fascinantă coerență narativă plină de sugestivitate emanată de atmosfera în care publicul încântat se simțea purtat în profunzimea mesajului artistic. 

Am revăzut și retrăit cu emoție acest ... kolossal de proporții impresionante ... care a declanșat un adevărat fenomen social de pasiune și interes printre melomani și amatori din toată țara veniți cu entuziasm la București ca să-l vizioneze.

Interpreții celor douăsprezece roluri s-au remarcat printr-o totală dăruire oferind cu entuziasm atât interpretările cântate cât și cele declamate teatral. Se cuvine o mențiune specială interpreților rolurilor mai ample.

Adrian Nour (Phantom) este un cântăreț actor excelent; vocalitatea sa a impresionat atât în dificila partitură cântată de baritenor (entitate vocală intermediară între bariton și tenor) cât și în teatralitatea declamată d un personaj de mare forță artistică și credibilitate umană. 

Irina Baianț (Christine), a încântat publicul cu potențialul vocii sale de soprană lirică admirabil adaptată în registrul grav impostat în rezonanța de piept ca și în zona acută unde virtuozismul său a nuanțat detaliile exigentei partituri. Talentul său s-a manifestat din plin și în declamația teatrală conferind personajului său o autentică viabilitate. 

IRINA BAIANȚ și STEPHAN POEN

Kyrie Mendél (Raoul) a impresionat prin trăirile autentice ale personajului său realizat foarte bine atât tetralș cât și vocal. 

RODICA ȘTEFAN și STEPHAN POEN

Rodica Ștefan (Carlotta) a constituit o frumoasă surpriză într-un rol de primadonă cu inflexiuni actoricești comice onorate însă cu tehnica vocală a unui virtuozism foarte robust și de mare bogăție interpretativă. 

Tânărul tenor Andrei Petre (Piangi) a realizat un personaj foarte credibil în totalitatea nuanțelor cântate și teatrale ale evoluției sale.

Baritonul Radu Ion (Firmin) și Cătălin Petrescu (Andre) au completat desfășurarea acțiunii cu convingere și dăruire.

Am urmărit desfășurarea acestui minunat spectacol la începutul, la jumătatea și la finalul seriei celor paisprezece reprezentații și am remarcat cum ansamblul a conservat pulsul artistic de la premieră înscriindu-se chiar într-o evoluție eficientă. Publicul entuziast a decretat un succes triumfal cu ovații unanime.

Am căutat să ofer diverse imagini ale scenelor esențiale realizate cu măiestrie și sensibilitate de bunul meu prieten Andrei Staicovici căruia îi mulțumesc și pe această cale. 

RĂZVAN IOAN DINCĂ și STEPHAN POEN

Soliștii, Corul, Baletul, Orchestra Operei Naționale din București, întreaga echipă de realizatori având în frunte pe regizorul Răzvan Ioan Dincă și pe dirijorul Daniel Jinga care au constituit un binom perfect, au înscris în Istoria Teatrului Liric din România una dintre paginile de mare însemnătate prin acest ... kolossal de proporții impresionante ...

EDUARD TUMAGIAN ... artist intelectual ...

EDUARD TUMAGIAN - Verdi NABUCCO - Teatro alla Scala

Cu prilejul aniversării a șapte decenii de activitate a Operei Naționale din București în actualul sediu, la 23 ianuarie anul acesta, inauguram noul an de conferințe în cadrul Programului Scena Gândirii elaborat de Managerul General, dirijorul Daniel Jinga și de Profesorul Daniel Nica, admirabil moderator. Tema prelegerii și a dezbaterilor ulterioare a fost VOCILE OPEREI ROMÂNE – evocări istorice și estetice.

De-a lungul discursului meu evocator am dorit să readuc în atenția publicului marile personalități ale Operei Române din București a căror valoare și prestigiu artistic au onorat Patrimoniul Cultural Național și au bucurat publicul meloman în nenumărate seri memorabile de glorie artistică. Evocând seria marilor baritoni români care evoluaseră pe scena actualului sediu al teatru – Petre Ștefănescu-Goangă, Șerban Tassian, Alexandru Enăceanu, Mihail Arnăutu, Octav Enigărescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Vasile Martinoiu – o încheiam cu cel mai tânăr dintre ei, Eduard Tumagian pe care îl defineam artist intelectual, explorator al tuturor dimensiunilor vocale baritonale într-un repertoriu impresionant și cu o carieră internațională de mare prestigiu prestigiu.

În acea seară îl știam pe marele artist la Basel unde avea reședința de mai mulți ani alături de iubita lui soție, Stela, cu care chiar vorbisem la telefon la câteva zile după conferință; nimic nu prevedea faptul că, după o săptămână, marele artist avea să treacă în Eternitatea Armoniei Universale pe care o slujise cu pasiune și devotamernt. 

EDUARD TUMAGIAN

EDUARD (TUMAGEANIAN) TUMAGIAN (5 februarie 1942, București, România – 11 februarie 2024, Basel, Elveția), prin educația primită în familie, a fost atras de la o vârstă fragedă de muzică dar și de istorie, filosofie, religie și de studiul limbilor străine, dezvoltând aceste pasiuni de-a lungul dezvoltării personalității sale de autentic intelectual. Studiul aprofundat și comparativ a devenit foarte rapid un principiu de bază al personalității sale. Educația religioasă primită în familie și frecventarea Bisericii Armenești din București i-a consimțit o deosebită dezvoltare a sensibilității și a trăirilor emotive stimulate de diversele forme de artă. În acest context evolutiv au apărut semnalele concrete asupra dotării sale vocale. Primele lecții de Canto le-a primit de la mătușa sa, reputata soprană Arax Savagian Karacașian (1908-1997), solista Operei Române din București între anii 1930 și 1950, afirmată într-un amplu repertoriu de operă și lied, în spectacole și recitaluri rămase memorabile în istoria teatrului liric românesc. După un anumit interval de timp cu rezultate foarte bune, Arax Savagian îl prezintă pe nepotul său, Eduard, chiar propriei sale profesoare de canto, soprana Lidia Vrăbiescu-Vațianu (1895-1982), artistă de prestigiu, cu studii la Academiile de Muzică din Budapesta și Viena, soția marelui tenor Romulus Vrăbiescu (1884-1951) artist care s-a impus mai ales în repertoriul wagnerian și s-a afirmat și la Teatrul alla Scala din Milano. Tânărul Eduard Tumageanian este unicul băiat care a studiat cu Doamna Vrăbiescu care lucra doar cu fetele; a acceptat să-i dea lecții deoarece a avut încredere în calitățile lui, era foarte receptiv și înțelegea aplicând rapid toate exigențele metodei sale de canto de școală germană, cultivând efectul rezonanței vocale într-un viguros kopfstimme.

În urma studiilor cu Doamna Vrăbiescu atent supravegheate și de mătușa sa, Arax Savagian Karacașian, tânărul Eduard Tumageanian este admis la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București astăzi Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa reputatului bas Viorel Ban (1920-2003), solist al Operei Române, artist valoros, discipol al marelui profesor, tenorul Constantin Stroescu (1886-1977).

În timpul studiilor de Conservator a urmat și cursurile Clasei de Lied cu Profesorul Nicolae Secăreanu (1901-1992), bas, solist de mare valoare al Operei Române și ale Clasei de Oratoriu cu Profesorul Aurel Alexandrescu, tenor, solist al Filarmonicii George Enescu din București. În timpul studiilor universitare și în primii ani de carieră, cu prilejul pregătirilor efectuate în vederea participării la concursurile internaționale, s-a bucurat de intense perioade de lucru cu profesorii Arta Florescu și Constantin Stroescu.

Tînărul bariton Eduard Tumagian s-a bucurat de foarte multe victorii la concursurile internaționale: Premiul II la Concursul Internațional de Canto de la Barcelona (1968), Premiul IV la Concursul de Canto de la Verviers, Medalia de Argint (Al II-lea Mare Premiu) la Concursul de la Toulouse (1971), Premiul II la Concursul de la s'Hertogenbosch, Premiul III și Premiul Special al Președintelui Republicii la Concursul de la Paris, Premiul IV la Concursul de la Viena (1972), PremiulI ”Francisc Poulenc” la Concursul de la Paris, Premiul II la Concursul de la Vercelli, Premiul Special pentru cea mai bună interpretare a unui rol din ”Boema” de Puccini la Concursul de la Treviso (1974).

După absolvirea Conservatorului, în anul 1968, baritonul Eduard Tumageanian a fost angajat solist al Operei Române din București debutând cu rolul Doctor Malatesta din DON PASQUALE de Donizetti chiar la premiera producției repurtând un frumos succes de public și de presă. 

EDUARD TUMAGIAN - Donizetti DON PASQUALE (Dottor Malatesta)

În timpul carierei s-a consultat dincând în când și în funcție de necesitățile orientative pentru repertoriul aprofundat prin studiu, cu mari artiști precum baritonii Petre Ștefănescu-Goangă, Șerban Tassian, Mihail Arnăutu și Nicolae Herlea.

Dar toată viața lui a beneficiat de aportul total oferit de iubita sa soție Stela, mezzosoprană din Corul Operei, personalitate puternică, de mare sensibilitate și perspicacitate în a asculta și sesiza la modul diferențiat cele mai mici detalii ale inflexiunilor de sonoritate și timbralitate, fiindu-i un consilier valoros și, în același timp o asistentă de management al vieții de familie dar și de teatru și de societate, asigurând în cele mai mici detalii buna organizare și pregătire a voiajurilor, a relațiilor publice și a tuturor proiectelor de activitate. Stela și Eduard Tumagian (aceasta a fost identitatea sa artistică după afirmarea în cariera internațională) au devenit un cuplu de o formidabilă soliditate bucurându-se de respectul și admirația tuturor artiștilor, dirijorilor, regizorilor și directorilor de teatru cu care artistul a colaborat.

La Opera Română din București a colaborat cu toți artiștii de prestigiu ai teatrului și, foarte rapid, a fost invitat în teatrele lirice din țară și în filarmonici pentru recitaluri și concerte.

PARTENERI LA OPERA ROMÂNĂ DIN BUCUREȘTI

REGIZORI: Jean Rânzescu, Hero Lupescu.

DIRIJORI: Constantin Bugeanu, Anatol Kisadji, Cornel Trăilescu, Paul Popescu, Constantin Petrovici, Carol Litvin, Lucian Anca, Cristian Brâncuși, Răsvan Cernat.

SOPRANE: Zoe Dragotescu, Elisabeta Neculce-Carțiș, Teodora Lucaciu, Elena Dima Toroiman, Maria Şindilaru, Lucia Becar, Mariana Stoica, Magda Ianculescu, Matilda Onofrei, Elena Simionescu, Victoria Bezetti, Marina Mirea, Magdalena Cononovici, Maria Slătinaru-Nistor, Eugenia Moldoveanu, Elvira Cârje, Cornelia Angelescu, Elena Grigorescu.

MEZZOSOPRANE: Zenaida Pally, Elena Cernei, Iulia Buciuceanu, Mihaela Botez, Dorothea Palade, Mihaela Mărăcineanu, Iulia Marpozan, Rodica Mitrică, Veronica Gârbu, Monica Ranetescu, Adina Iurașcu, Ruxandra Vlad, Adriana Alexandru.

TENORI: Cornel Stavru, Valentin Teodorian, Constantin Iliescu, Corneliu Fânăţeanu, Ion Stoian, Octavian Naghiu, Ion Buzea, Ion Piso, Vasile Moldoveanu, Ludovic Spiess, Florin Diaconescu, Ionel Voineag, Florin Georgescu, Ștefăniță Lascu.

BARITONI: Octav Enigărescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Ladislau Konya, Vasile Martinoiu, Lucian Marinescu, Nicolae Constantinescu, Emil Iurașcu.

BAȘI: Viorel Ban, Nicolae Florei, Ioan Hvorov, Constantin Gabor, Valentin Loghin, Pompei Hărăşteanu, Gheorghe Crăsnaru.

În urma victoriilor de la concursurile internaționale de canto, tânărul bariton începe să fie invitat în străinătate; primul contract l-a obținut la Opéra du Rhin din Strasbourg cu care, în stagiunea 1974/1975, a început o colaborare de lungă durată fiind din ce în ce mai apreciat și mai remarcat de dirijori, regizori și mari artiști.

Oricât de dotat și de bine pregătit ar fi un artist, afirmarea sa într-o carieră internațională este depdendentă de o anumită strategie managerială elaborată de pe o poziție solidă a cunoașterii fenomenului artistic la nivel individual cât și a vieții artistice la nivel internațional. Dinamica programărilor repertoriale, componența distribuțiilor, prezența dirijorilor și regizorilor sunt specificități profesionale de mare complexitate care au nevoie să fie abordate cu un discernământ de mare complexitate prin care să se poată înțelege oportunitatea momentelor afirmării treptate, progresive ale unui artist într-o parabolă profesională orientată spre cele mai mari teatre ale lumii. Baritonul Eduard Tumagian a reușit datorită personalității manageriale extraordinare a Doamnei Luisa Petrov – Theateragentur Frankfurt care, într-o prestigioasă activitate de peste patru decenii, a oferit cele mai bune condiții manageriale de afirmare a unui foarte mare număr de artiști valoroși români și străini. 

LUISA PETROV

Sub autoritatea managerială a Doamnei Petrov, baritonul Eduard Tumagian se afirmă treptat, progresiv, strategic și înțelept într-o carieră internațională care îl va purta pe cele mai prestigioase scene ale aproape tuturor țărilor europene bucurându-se de mari succese pe cele mai valoroase scene precum Wiener Staatsoper, Grand Opéra de Paris, London Royal Opera House Covent Garden, Gran Teatro del Liceu din Barcelona culminând cu Teatrul alla Scala din Milano ale cărui turnee l-au purtat în Japonia dar și la Carnegie Hall din New York prilejuindu-i ulterior afirmarea pe foarte importante scene ale Americii de Nord și de Sud la Teatrul Colon din Buenos Aires, Argentina dar și în Brazilia la Sao Paulo. 

EDUARD TUMAGIAN - Verdi NABUCCO - Teatro alla Scala

PARTENERI ÎN CARIERA INTERNAȚIONALĂ

REGIZORI: Margarethe Wallmann, Nicola Benois, Jean Pierre Ponnelle, Pier Luigi Pizzi, Götz Friedrich, Roberto De Simone, Otto Schenk, Andrei Tarnovsky, Virginio Puecher, Elmar Ottenthal.

DIRIJORI: Gianandrea Gavazzeni, Anton Guadagno, Mstislav Rostropovici, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Pinchas Steinberg, Jan Latham-König, Christian Thielemann, Elio Boncompagni, Daniel Oren, Roberto Abbado, Michael Halász, Michael Sasson, Faboi Luisi,

SOPRANE: Virginia Zeani, Gwyneth Jones, Galina Vishnevskaya, Linda Roark-Strummer, Montserrat Caballé, Mirella Freni, Ghena Dimitrova, Katia Ricciarelli, Julia Varady, Cheryl Studer, Edita Gruberova, Sona Ghazarian, June Anderson, Nelly Miricioiu, Leontina Văduva, Elena Moșuc, Mara Zampieri, Maria Guleghina, Miwako Matsumoto, Nancy Gustafson, Kallen Esperian, Galina Kalinina, Maria Abajan, Antonella Banaudi.

MEZZOSOPRANE: Margarita Lilowa, Marjana Lipovšek, Agnes Baltsa, Raquel Pierotti, Beatrice Uria Monzon.

TENORI: Placido Domingo, Franco Bonisolli, Neil Shicoff, José Carreras, Francisco Araiza, Chris Merritt, Nicola Martinucci, Wladimir Atlantow, Salvatore Fisichella, Bruno Beccaria, Alberto Cupido, Luis Lima, Krjstian Johannsson, Vincenzo La Scola, Peter Dvorsky, Jonathan Welch, Emil Ivanov, Mario Malagnini, Corneliu Murgu, Marcello Giordani.

BARITONI: István Gátti, Monte Pederson, Gottfried Hornik, Claudio Otelli.

BAȘI: Nicola Rossi-Lemeni, Robert Lloyd, Ferruccio Furlanetto, Kurt Rydl, Evgheni Nesterenko, Hans Helm, Paata Burchuladze, Carlo Colombara, Francesco Ellero D'Artegna. Iar lista lor completă este cu mult mai lungă. 

EDUARD TUMAGIAN - Ceaikovski EVGHENI ONEGHIN

REPERTORIUL DE OPERĂ INTERPRETAT ÎN ȚARĂ ȘI ÎN STRĂINĂTATE

Mansi Barberis APUS DE SOARE; 

Beethoven FIDELIO (Don Pizzaro); 

Bellini I PURITANI (Riccardo), I CAPULETI E I MONTECCHI (Lorenzo, Adolfo), BEATRICE DI TENDA (Filippo); 

Pascal Bentoiu HAMLET (Laertes); 

Berlioz BENVENUTO CELLINI (Balducci), ROMEO ET JULIETTE; 

Bizet CARMEN (Escamillo); 

Borodin KNEAZUL IGOR (Shkula, Igor); 

Britten ALBERT HERING (Mr. Gedge, vicar); 

Ceaikovski EVGHENI ONEGHIN (Evgheni Oneghin), PIKOVAYA DAMA (Yeletzki), IOLANTHA(Robert); 

Cilea ADRIANA LECOUVREUR (Michonnet); 

Donizetti DON PASQUALE (Dottor Malatesta), LUCIA DI LAMMERMOOR (Enrico Ashton), LA FAVORITA (Alfonso), LA FAVORITE (Alphonse), L'ELISIR D'AMORE (Belcore); 

Sabin Drăgoi NĂPASTA (Un unchiaș); 

George Enescu OEDIPE (Creon); 

Giordano ANDREA CHENIER (Mathieu, Carlo Gérard); 

Gounod FAUST (Valentin), MIREILLE (Ourias); 

Leoncavallo PAGLIACCI (Silvio, Tonio); LA BOHEME (Rodolfo, Schaunard); 

Mascagni CAVALLERIA RUSTICANA (Alfio), L'AMICO FRITZ (David); 

Massenet DON QUIJOTE (Sancho Pânza), WERTHER (Albert); 

Moniuszko CONACUL CU STAFII (Spătarul); 

Mozart FLAUTUL FERMECAT (Papageno), LE NOZZE DI FIGARO (Conte Almaviva), COSI FAN TUTTE (Alfonso); 

Italo Montemezzi L'AMORE DEI TRE RE (Manfredo); 

Mussorgsky BORIS GODUNOV (Călugăr iezuit, Șcelkalov, Rangoni); Carl Orf LUNA (Un agricoltore); 

Ponchielli LA GIOCONDA (Barnaba); 

Prokofiev BETROTHAL IN A MONASTERY (Don Fernando), WAR AND PEACE (Andrei Bolkonski, Napoleon); 

Puccini LA BOHEME (Alcindoro, Benoit, Schaunard, Marcello), TOSCA (Sacristanul, Scarpia), MADAMA BUTTERFLY (Bonzo, Sharples), IL TABARRO (Michele), GIANNI SCHICCHI (Gianni Schicchi), LA FANCIULLA DEL WEST (Jack Rance), TURANDOT (Il Mandarino); 

Purcell DIDO AND AENEAS (Aeneas); 

Rossini IL BARBIERE DI SIVIGLIA (Fiorello), GUGLIELMO TELL (rolul titular); 

Saint-Saëns SAMSON ET DALILA (Grand Prêtre); 

Schubert ALFONSO ED ESTRELLA (Mauregato); 

Smetana PRODANA NEVESTA; 

Aurel Stroe ORESTIA II; 

Flavio Testi RICCARDO III (Giorgio di Clarence); 

Cornel Trăilescu MOTANUL ÎNCĂLȚAT (Un slujitor), DRAGOSTE ȘI JERTFĂ (Andrei); 

Verdi NABUCCO (Nabucco), ERNANI (Don Carlo), I DUE FOSCARI (Francesco Foscari), ATTILA (Ezio), MACBETH (Macbeth), IL CORSARO (Selim), LUISA MILLER (Miller), STIFFELIO (Conte Stankar), RIGOLETTO (Marullo, Rigoletto), IL TROVATORE (Conte di Luna), LA TRAVIATA (Marchizul d'Obigny, Giorgio Germont), I VESPRI SICILIANI (Guido di Monforte), SIMON BOCCANEGRA (Simon Boccanegra), UN BALLO IN MASCHERA (Renato), LA FORZA DEL DESTINO (Don Carlo), DON CARLO (Rodrigo), OTELLO (Messaggero, Jago), FALSTAFF (Ford, Falstaff); 

Wagner TANNHÄUSER (Wolfram), DAS RHEINGOLD; 

Carl Maria von Weber DER FREISCHÜTZ (Kilian) 

EDUARD TUMAGIAN - Wagner TANNHAUSER (Wolfram)

REPERTORIUL VOCAL SIMFONIC: Johannes Brahms EIN DEUTSCHES REQUIEM, Gabriel Fauré REQUIEM, Giacomo Puccini MESSA DI GLORIA, Hector Berlioz ROMEO ET JULIETTE simfonie dramatică, Hector Berlioz LA DANNAZIONE DI FAUST (Méphistophélès), ROMEO ET JULIETTE.

COMPOZITORI AI REPERTORIULUI DE LIED: George Enescu, Tiberiu Brediceanu, George Dima, Iacob Mureșianu și mulți alți compozitori mergând până la compozitorii cointemporani; din repertoriul unievrsal de lied a interpretat cicluri integrale de lieduri ale unor compozitori precum Schubert, Schumann, Brahms, Hugo Wolf, Gustav Mahler, Richard Strauss, Ceaikovski, Rachmaninov, Mussorgsky, Massenet, Fauré, Ravel, Debussy, Poulenc și încă mulți alții până la compozitori contemporani.

EDUARD TUMAGIAN - Verdi I DUE FOSCARI (Francesco Foscari) - Teatro alla Scala

L-am cunoscut pe Eduard Tumagian și pe soția sa Stela pe vremea când eram la liceu și, treptat, în timpul studiilor mele de medicină, prietenia noastră s-a consolidat și mă bucuram de fiecare dată, la întâlnirile noastre, să ascult relatările ample despre cum se desfășura cariera sa internațională. Pe scena Operei Române din București îl admirasem în toate rolurile interpretate iar când am plecat și eu în lume, am întâlnit artiști, dirijori, directori de teatru care aveau amintiri foarte frumoase și emoționante prilejuite de colaborarea cu Eduard Tumangian. Am avut marea bucurie să fiu la Scala în seara de duminică 30 ianuarie 1988 la prima sa reprezentație cu opera I DUE FOSCARI de Verdi în care interpreta rolul lui Francesco Foscari sub bagheta lui Gianandrea Gavazzeni, în acea seară debutând la Scala soprana Maria Guleghina. Îmi amintesc că atât Maestrul Gavazeni cât și Riccardo Muti cu care cântase ”Nabucco” și ”I Vespri Siciliani” erau foarte entuziasmați de pregătriea muzicală solidă, de aprofundarea completă a frazării în limba italiană și de nuanțele sonore și timbrale prin care îmbogățea admirabil expresivitatea interpretării. Același entuziasm mi l-a manifestat ulterior și Ghena Dimitrova, partenera sa în rolul Abigaille din ”Nabucco”. Eduard Tumagian a cântat în toate orașele italiene cu mare succes la publicul foarte exigent și cu admirația și simpatia colegilor de scenă italieni și străini. 

EDUARD TUMAGIAN, GHENA DIMITROVA - Verdi NABUCCO - Teatro alla Scala

Eduard Tumagian a conciliat cariera internațională cu cea națională onorând cu eleganță și la cel mai înalt nivel artistic atât Opera Română din București și celelalte teatre din țară cât și stagiunile de concete ale Filarmonicii și ale Radiodifuziunii din București. Pe lângă înregistrările cu Casa de Discuri Electrecord și cu Naxos, Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române deține zeci de ore de imprimări cu foarte multe arii de operă și lieduri sau spectacole de operă realizate în concert.

Personalitatea artistică a acestui foarte mare artist s-a aflat într-o perpetuă evoluție viretuozistică, estetică, stilistică și repertorială datorită spiritului enciclopedic prin care a explorat cultural Arta și Muzica în profunzimi care au revelat efigia lui umană și artistică grație căreia rămâne în istorie

 ... EDUARD TUMAGIAN ... Artistul Intelectual ...