EMILIA PETRESCU ... Verbul Vocal consacrat Sacralității Muzicii ...

Vocea umană cultivată devine o vocalitate al cărei potențial interpretativ se poate manifesta și afirma într-o multitudine de genuri muzicale stilistice la diverse niveluri virtuozistice și estetice.

Muzica vocal simfonică, de oratoriu și liturgică dar și muzica de cameră, cantatele, madrigalele, ariile și cântecele culte reprezintă o zonă stilistică repertorială deosebită prin complexitatea elaborărilor componistice și exigențele interpretative virtuozistice și estetice dependente de calități naturale vocale, aptitudini virtuozistice, profunzimi al muzicalității și ale culturii estetice și stilistice.

Vocalistul afirmat în acest teren muzical este obligat să cultive cu dirijorul, cu instrumentiștii și partenerii de podium o relație virtuozistică, muzicală, muzicologică foarte complexă și puternică. Un astfel de vocalist, de-a lungul timpului și prin acumularea experiențelor de artă și viață, devine o autentică personalitate intelectuală artistică.

Soprană, artistă de muzică vocal – simfonică, oratoriu, muzică de cameră și lied, EMILIA PETRESCU (12 mai 1925, București – 28 octombrie 2003, București) este una dintre cele mai mari personalități ale muzicii vocal simfonice, de oratoriu și liturgică din istoria universală.

După studiile la Facultatea de Litere și Filosofie, primele studii muzicale le-a efectuat la Conservatorul ”Astra” din București la clasa profesorului Aurel Costescu-Duca; ulterior s-a transferat la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București la clasa de canto a profesorului Romulus Vrăbiescu. Tenorul și profesorul Aurel Alexandrescu, titularul catedrei de Oratoriu, i-a prilejuit revelația absolută în a-i descoperi adevărata identitate vocală estetică perfect dotată prin natură, muzicalitate și imensa cultură acumulată unei cariere în domeniul artistic al muzicii vocal-simfonice.

În urma studiilor intense de tehnică vocală calibrată pe exigențele celor mai rafinate virtuozități integrate estetic în stilistica muzicii vocal-simfonice, Emilia Petrescu este angajată în anul 1950 ca Solistă în Primul Cvartet de Soliști al Filarmonicii împreună cu mezzosoprana Elena Cernei, tenorul Aurel Alexandrescu, bas-baritonul Alexandru Voinescu și care a rămas în istorie drept Cvartetul de Aur al Filarmonicii.

ALEXANDRU VOINESCU, EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI, AUREL ALEXANDRESCU 

Emilia Petrescu va desfășura întreaga sa carieră la Filarmonica George Enescu acumulând experiențele artistice ale unui vast repertoriu vocal-simfonic, oratorial, de cameră și lied. Treptat, cariera sa asumă proporții naționale și internaționale care îi prilejuiesc afirmări și succese prestigioase de public și de presă. Abordează un repertoriu uriaș care cuprinde absolut toți compozitorii vocal-simfonici și de lied de la Bach la contemporani.

ALEXANDRU VOINESCU, AUREL ALEXANDRESCU, ELENA CERNEI, EMILIA PETRESCU, CONSTANTIN SILVESTRI

Împreună cu Cvartetul Filarmonicii a interpretat Simfonia IX-a in re minor pentru soliști, cor și orchestră de Beethoven; Missa Solemnis pentru soliști, cor , orchestră si orgă de Beethoven în primă audiție românească; Missa în do minor de Mozart, primă audiție românească; Missa în si minor de Bach, primă audiție românească.

                                        EMILIA PETRESCU, ELENA CERNEI,                                         AUREL ALEXANDRESCU, ALEXANDRU VOINESCU

Cultura enciclopedică de un profund rafinament estetic i-a permis să interpreteze în premieră pentru secolul al XX-lea unele lucrări de Bach, Händel, Haydn, Monteverdi, Mozart, Lully, Rameau, Couperin, care au fost evitate de majoritatea sopranelor de specialitate din cauza dificultăților tehnice vocale.

Emilia Petrescu a cultivat o vocalitate extraordinară la baza căreia se afla impostația unui sunet vocal de cea mai autentică factură instrumentală ca precizie intonațională și calibrarea rezonanței sonore în contextul unor expresivități ale căror inflexiuni au rămas adevărate licențe estetice ale genialei interprete neatinse de nici-o altă soprană din lume.

A interpretat dificila partitură de soprană-solistă din Simfonia a IX-a de Beethoven de peste 600 de ori în țară și în străinătate. Emilia Petrescu a fost protagonista unei foarte bogate cariere internaționale desfășurată în toate țările europene, în SUA, Canada, Mexic, Cuba, America de Sud, Japonia, China, etc. A fost periodic invitată să țină cursuri de măiestrie vocală în Europa, în mod deosebit în Germania, în SUA și în Turcia.

CONSTANTIN SILVESTRI

S-a bucurat de prețuirea celor mai mari personalități române și străine ale muzicii vocal-simfonice din epoca sa: George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski, Constantin Bugeanu, Mircea Basarab, Mircea Cristescu, Mihai Brediceanu, Marius Rintzler, Martha Kessler, Igor Markewitch, Roberto Benzi, Kurt Masur, Paul Kletzki, Herbert Kegel, Dietrich Fischer-Dieskau, Hans Hotter, Hans Sotin, Theo Adam, Peter Schreier.

A activat mulți ani ca profesoară de canto la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu devenit Universitatea Națională de Muzică din București.

A fost onorată cu numeroase importante distincții precum calitatea de Membru de Onoare al Societății Internaționale Heinrich Schütz din Kassel, și al Institutului Bach de lângă Colegiul Baldwin-Wallace din Ohio, Ducatul de Aur al orașului Göttingen, titlul de cetățean de onoare al orașului bulgar Russe.

A realizat înregistrări discografice atât în țară cât și în străinătate; Monteverdi: L'Orfeo; Mozart: Missa în do minor (1956), Recviem în re Minor KV 628 (1967); Beethoven: Missa Solemnis (1957), Simfonia a IX-a în re minor; Recital de voce și orgă, D.196 (1967); Buxtehude: Laudate Dominum - Cantate for Soprano and Instruments (MHS, 1968); Ricordanza (Amintire): Italienische Kantaten; Cantate (Roumanie); Paul Constantinescu: Byzantine Oratorium (1972); Lieder Recital: Brahms & Wolf.

Personalitatea sa emana o sobrietate severă care exprima o nobilă austeritate celor ce o abordau cu respect și se ridicau la înălțimea valorii sale. Era pasionată de călătorii și de escaladări ale munților fiind o alpinistă pasionată; avea cultura muntelui și a mersului pe jos. Această pasiune pentru natură și, în mod deosebit pentru munte îi prilejuia relaxarea totală în atmosfera pură și bine oxigenată dezvoltând fizicitatea globală a ființei sale; respirația escaladărilor devenise perfect complementarizată funcțional cu tehnica respiratorie a cântului. Pasiunea pentru escaladarea munților i-a hărăzit înțelepciunea ascensiunii pas cu pas, bucuria contemplărilor de la înălțime și contemplarea Creației Divine.

Din numeroasele conversații legate de tehica și estetica vocală în muzica simfonică, litrugică și de oratoriu dar și din confesiunile sufletești și spirituale pe care mi le-a făcut am înțeles cum cultura muntelui în joncțiune cu specificul culturii informative și formative pentru universul repertoriului vocal simfonic i-a stimulat în alte contexte evolutive sobrietatea nobilei austerități și responsabilitatea față de mesajul personalității sale în societate la maxima riguroasă exigență.

Am fost încântat de la primele noastre întâlniri de echilibrul său absolut, luciditatea mentală, spiritul energic de voință sublimat într-o magistrală capacitate de studiu și muncă. Grație acestor extraordinare virtuți, personalitatea sa a atins demnitatea tuturor conștientizărilor tehnice, estetice, stilistice ale interpretărilor sale, extazul beatitudinal al unui sunet de absolută puritate și frumusețe angelică marcat de perfecțiunea virtuozistică instrumentală aservită unui mesaj artistic aureolat de suprema bucurie de viață. Păstrez în suflet amintiri extraordinare legate de personalitatea sopranei Emilia Petrescu.

Joi, 10 aprilie și vineri, 11 aprilie anul acesta, Filarmonica George Enescu a dedicat concertul cu Matthäus – Passion de Bach ... In Memoriam Emilia Petrescu – 100 de ani de la naștere ... 

Am fost prezent la ambele serate, am retrăit foarte multe momente înălțătoare la care am asistat cândva și prin care Emilia Petrescu a intrat în Istoria Muzicii Românești. Au fost două seri pline de emoții și bucurii muzicale în memoria marii noastre artiste și pentru care îmi exprim recunoștiința față de marele muzician și profesor Marin Cazacu, managerul general al Filarmonicii George Enescu care continuă să admire, să iubească și să cinstească marile personalități afirmate de-a lungul istoriei filarmonicii.

Toate realizările și împlinirile carierei naționale și internaționale ale sopranei Emilia Petrescu, continuă să ateste în timp valoarea absolută a acestei personalități unicat în panorama mondială a muzicii vocal simfonice din toate timpurile proclamând cu demnitate ... Verbul Vocal consacrat Sacralității Muzicii ...

NICOLAE KIRCULESCU ... creator componistic poliedric pluridimensional ...

 

Primul impact emotiv cu muzica lui Nicolae Kirculescu l-am avut în copilărie ascultând la radio și la televizor lucrările sale din muzica ușoară și romanță.

Apoi am descoperit pe Kirculescu compozitor de operetă cu prilejul lucrării sale Întâlnire cu dragostea iar grație imprimărilor radiofonice aveam să ascult selecțiuni dintr-o altă operetă N-a fost nuntă mai frumoasă.

Imediat după aceea, la începuturile vestitei emisiuni de televiziune Telenciclopedia, în 1965, aveam să ascult și să aflu cu uimire că Nicolae Kirculescu este compozitorul care a scris acel magnific Moment Muzical în anul 1946 și a cărei parte finală este genericul renumitei emisiuni și astăzi, la peste o jumătate de veac de existență.

Aceste experiențe artistice m-au făcut să ascult mai în profunzime orice pagină a sa în toate ocaziile și să mă bucur de o muzică foarte consistentă care pătrunde puternic și rămâne mult în suflet.

Peste ani, după o parabolă de viață și profesiune desfășurată pe multe meridiane ale lumii, revenind periodic în țară și stimulat de digitalizarea înregistrărilor discografice din sistemul LP, am avut parte de un impact mult mai complex și mai intens cu creația muzicală a lui Nicolae Kirculescu

Anul trecut, la 28 decembrie, s-au împlinit 120 de ani de la nașterea marelui compozitor NICOLAE KIRCULESCU (28 decembrie 1903, București – 31 decembrie 1985, București) iar în ultima zi de calendar a anului viitor se vor împlini patru decenii de la trecerea sa în eternitate. La 26 februarie anul acesta, în sala ARCUB din București, cu prilejul lansării unui dublu CD intitulat Nicolae Kirculescu – Muzică instrumental-orchestrală, se inaugura Anul Nicolae Kirculescu 120.

Uniunea Națională a Barourilor din România reprezentată prin Președintele Avocat Dr. TRAIAN BRICIU a organizat în parteneriat cu Fundația „Constantin Naumescu” și Filarmonica „George Enescu” din București Proiectul cultural de omagiere a personalităților artistice care au provenit din rândurile avocaților.

Proiectul debutează prin organizarea unui Concert Omagial în ziua de miercuri 27 noiembrie 2024, ora 19,30 la Ateneul Român dedicat împlinirii a 120 de la nașterea compozitorului NICOLAE KIRCULESCU.

În perioada interbelică Nicolae Kirculescu a profesat în calitate de avocat înscris în Baroul Ilfov, fiind colaborator al marelui avocat I. Gr. Periețeanu, fost Președinte al Uniunii Avocaților din România. De asemenea, maestrul Nicolae Kirculescu a fost pentru o perioadă scurtă de timp și magistrat la Judecătoria de Ocol Sinaia.

I. Gr. PERIEȚEANU

Îmi amintesc cu bucurie ziua când prietenul Danny Bârdan, distins Avocat în carieră din 2011 și Consilier al UNBR din 2019, mi-a ilustrat acest proiect care m-a entuziasmat foarte mult deoarece am cunoscut în viața mea mulți artiști (compozitori, dirijori, vocaliști) care studiaseră Dreptul iar unii îl și absolviseră activând în avocatură la începuturile carierelor lor. Cunoscându-l pe Danny Bârdan prin personalitatea sa de cultură cu afinități față de muzica de toate genurile, am înțeles de ce s-a implicat cu entuziasm la inițierea, organizarea și desfășurarea acestui Proiect Cultural orientat spre omagierea oamenilor de artă, de muzică, proveniți din rândurile avocaților. Iar eu am aderat imediat acceptând invitația de a fi coordonator artistic și moderator al evenimentului. Au urmat un lung șir de conversații telefonice și întâlniri în cadrul cărora am trecut în revistă documente, fotografii, materiale pe care el le descoperea prin cercetările sale neobosite în arhive iar eu, cunoscând profilul componistic și artistic al marelui compozitor, Am luat legătura telefonic și apoi personal cu văduva Maestrului, Marieta Bratu Kirculescu care a fost impresionată de această extraordinară inițiativă. În câteva luni, împreună cu Danny Bârdan am elaborat programul concertului în funcție de disponibilitățile arhivelor și bibliotecilor muzicale în materie de partituri de orchestră, pentru soliști și partituri generale pentru dirijori. Au urmat consultări artistice și manageriale cu renumitul violoncelist și profesor universitar Marin Cazacu, Managerul General al Filarmonicii George Enescu definind programul și alegerea artiștilor invitați și a lucrărilor interpretate.

Compozitor, pianist, Artist Emerit, Laureat al Premiului de Stat, avocat înscris în Baroul Ilfov, magistrat la Judecătoria de Ocol Sinaia, Nicolae Kirculescu (28 decembrie 1903, București – 31 decembrie 1985, București) este una dintre marile personalități ale muzicii din România prin vastitatea repertorială manifestată prin creativitatea unui spirit componistic care ocupă o poziție singlară în panorama patrimoniului artistic românesc.

Se naște într-o familie cu origini nobiliare; mama sa Veronica era o contesă maghiară născută Banffy; tatăl său Vasile avea ascendențe nobiliare italiene în familia prinților Colonna și a conților Collesi. În familie primește o educație deosebită și un stimul față de valorile absolute etice, morale și culturale.

Afinitatea foarte pregnantă cu muzica face să înceapă studiul pianului la vârsta de trei ani cu profesoara Lucreția Popovici Pretorian ceea ce atestă profunzimea și soliditatea studiului prin care a devenit un pianist virtuoz la un nivel foarte înalt dezvoltând plămădirea unor baze de percepție și elaborare a sunetului la o vârstă foarte fragedă. Era un copil care a crescut cu muzică și prin muzică iar simțul ludic a devenit cu timpul un sens al exprimării totale. Treptat entuziasmul creator al unei libertăți riguros desfășurate sub legile muzicii asimilate prin educația a stimulat discernământul etic și moral aplicat filtrării valorilor în muzică dar și în viață pe măsură ce a crescut și evoluat.

Peste ani, compozitorul avea să mărturisească: La început a fost chiar muzica. La vârsta de trei ani erau acasă la mine unchiul și mătușa mea. Mama și tata tocmai îi conduceau spre ușă, când eu am fugit la pian și am început să cânt ”Colea-n grădiniță”. Dar ciudat, am început să cânt și cu mâna stângă în acompaniament, în armonie, bine înțeles, nu cu trei note, cu una, una care dădea armonia respectivă. Pe ei i-a minunat acest lucru, s-au întors și de aici a început cariera mea de pianist.

Cultura teoretică și virtuozistică a pianului i-a dezvoltat valențe componistice extraordinare manifestate în foarte multe genuri muzicale în care a lăsat compoziții extrem de valoroase. Remarcabil este faptul că primele compoziții le-a realizat la vârsta de 13 ani.

Tradiția culturală și spirituală a familiei integrată puternic prin educație în personalitatea sa l-a determinat ca, după ce a studiat la Conservatorul din Viena (1922-1924), să studieze Dreptul (1924-1928) și să devină un avocat de prestigiu în Baroul de Ilfov.

Dorința de aprofundare și perfecționare a personalității sale de avocat este luată în considerație de familie care îi oferă toate condițiile pentru a pleca la Paris (1928-1930) unde obține Doctoratul în Drept la Sorbona; dar, în acea perioadă pariziană, urmează și cursurile de Artă Teatrală ale lui Louis Jouvet, un foarte mare actor și profesor al școlii franceze de teatru.

Iată cum într-un arc de timp de opt ani (1922-1930), Nicolae Kirculescu acumulează o vastă experiență formativă în Drept și în Muzică la cel mai înalt nivel; astfel, tânărul începe să facă muzică la nivel amatorial formându-și chiar o orchestră proprie și compunând cântece care devin foarte rapid șlagăre de popularitate.

Copilul precoce într-ale pianului început ca studiu la trei ani, devine peste ani un intelectual complex cu o solidă cultură ancorată în sistemele doctrinare de Drept și Muzică filtrând prin rațiune și pasiune senzațiile și emotivitățile sonorităților și timbralităților instrumentale și vocale în joncțiune cu aprofundarea ... Cuvântului ... și a cuvintelor ...

Astfel devine un compozitor de foarte mare prolificitate care abordează componistic foarte robust sunetul și realizează o relație sunet – cuvânt de mare trăinicie la baza unor memorabile cântece și romanțe.

În contextul complexității formării sale, Nicolae Kirculescu a compus piese instrumentale și orchestrale cărora el însuși le-a acordat titlurile, un număr foarte mare de lucrări dintre care citez câteva: ”Clar de lună” 1944, ”Cântec de leagăn” 1949, ”Meditație”1951, ”Chemarea dragostei” 1951, ”Licuricii” 1954, ”Divertisment” 1957, ”În excursie” 1962, ”Oameni veseli” 1962, ”Visare” 1963, ”Sare și piper” 1965, ”Serenada cu scandal” 1968, ”Legendă” 1979. Acestor piese li se mai adaugă ”Moment muzical” pentru pian și orchestră 1945, ”Drumul izvorului” (Pastorala) piesă pentru flaut și orchestră, 1952, ”Rapsodia Română” Nr. 1 – concert pentru pian și orchestră, 1953.

A compus muzică pentru comedii muzicale: ”Un băiat iubea o fată”, ”Atlantida”, Bing-bing Melody”, ”Contele de Monte Cristo”, Dragoste cu cântec”, ”Îngerul albastru”, ”Adam și Eva”.

A scris două operete reprezentate cu mare succes de public și cronicari pe scena Teatrului de Stat de Operetă din București astăzi Teatrul Național de Operetă și Muzical Ion Dacian: ”N-a fost nuntă mai frumoasă” (1951), ”Întâlnire cu dragostea” (1962) dar și operete radiofonice pentru copii precum: ”Tom și Hugh au fugit pe Mississippi” adaptare după Mark Twain, ”Aventurile Baronului Münchausen”, ”Cântecul prieteniei”.

A compus muzică de film pentru ”Visul unei nopți de vară” 1946, ”Și Ilie face sport” 1955.

A compus muzica unor piese pentru copii: ”Căluțul cocoșat” 1953, la Teatrul de Păpuși din București și ”Jocul orelor” 1973 la Teatrul de Păpuși din Oradea, dar și muzică pentru filme de desene animate precum ”Doi iepurași” 1952, ”Fetița mincinoasă” 1956, ”Harap Alb” 1965.

A compus peste 500 de piese – cântece și romanțe – din care 60 au devenit șlagăre de foarte mare popularitate, dintre care cităm unele titluri care au făcut mare succes și continuă să fie gustate de public: La căsuța cu zorele, Când se sting luminile în București, Inimă de ce nu vrei să-mbătrânești, Să nu spui dorul nimănui, Violete pentru fete, Anticarul, Coșarul, Nu te pot uita, Nu știu, Așa începe dragostea, Prima poezie.

Nicolae Kirculescu a desfășurat și o amplă activitate publicistică prin studii, interviuri, articole, eseuri îmăprtășind cu publicul larg ideile, principiile și experiențele sale intelectuale deosebit de bogate și complexe. A fost invitat în juriile unor concursuri naționale și internaționale de creație dar și de interpretare și a fost distins cu numeroase premii și medalii prin care i s-a recunoscut valoarea de muzician și de compozitor.

Personalitatea lui Nicolae Kirculescu a armonizat Vocația Muzicală cu Vocația Dreptului dezvoltând o mentalitate profundă, complexă și puternic manifestată în creația muzicală printr-o vastitate de genuri, stiluri, modalități și maniere ocupând o poziție nobilă și singulară în universul culturii naționale. 

Dirijorul GEORGE GEORGESCU

De aceea, la aproape un secol și un sfert de la nașterea sa și patru decenii de la trecerea în eternitate, personalitatea sa este readusă în actualitate prin Proiectul cultural de omagiere a personalităților artistice care au provenit din rândurile avocaților organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România inaugurat cu un Concert omagial prezentat la Ateneul Român în ziua de miercuri 27 noiembrie 2024.

Concertul omagial a reprezentat o premieră în epoca modernă a mileniului al treilea. Arhivele conservă un afiș al unui Concert al Filarmonicii din București care a avut loc, la Ateneul Român în urmă cu peste un secol, vineri 6 mai 1921, dat în onoarea Avocaților congresiști cu prilejul Congresului Avocaților din întreaga țară. 

Pianista, profesoara și scriitoarea CELLA DELAVRANCEA

Concertul s-a desfășurat sub bagheta marelui dirijor George Georgescu (1887-1964) și cu concursul tinerei pianiste Cella Delavrancea (1887-1991), fiica unui avocat de prestigiu și cel mai desăvârșit orator al timpului său, în persoana marelui scriitor Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1917).

Avocatul și scriitorul BARBU ȘTEFĂNESCU - DELAVRANCEA

Pentru reușita acestui Concert comemorativ, au fost invitați artiști de valoare și prestigiu al căror profesionalism și rezonanță la creația muzicală a Maestrului Nicolae Kirculescu au onorat evenimentul, memoria compozitorului și, nu în ultimul rând, au bucurat sufletele publicului la cel mai înalt nivel artistic.

Dirijorul CONSTANTIN GRIGORE

CONSTANTIN GRIGORE este dirijorul principal al Orchestrei Camerata Regală și al Teatrului de Operetă și Musical ”Ion Dacian” din București. În perioada studiilor urmate în ţară, apoi în Polonia la Academia de Muzică „Karol Lipinski” dirijorul Constantin Grigore a beneficiat de îndrumarea unor maeştri recunoscuţi ai dirijatului: Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galati sau dirijorul polonez Marek Pijarowski. A participat la diverse cursuri de dirijat, precum Malaga Philharmonic Masterclass (Malaga 2017 – prof. Manuel Hernandez Silva), Weimar Meisterkurse (Weimar 2016 – prof. Nicolas Pasquet), “International Masterclass for Orchestral Conducting and Phenomenology of Music” (Craiova 2012 – prof. Konrad von Abel), „Wiener Meisterkurse” (Viena 2008 – prof. Salvador Mas Conde), „The Roads of Romanticism” (Varsovia 2006) și de asemenea a participat la cursuri susținute de Jorma Panula, Jin Wang sau Mark Stringer. S-a perfecționat printr-un stagiu de asistență la Rundfunk Sinfonieorchester Berlin (2011) sub îndrumarea maestrului Marek Janowski și ulterior (2012) la Bayrische Rundfunk și Munchner Philharmoniker, unde participă la repetițiile și concertele susținute de Mariss Jansons, Bernard Haitink, Alain Gilbert, Paavo Jarvi, Lawrence Foster sau Vasily Petrenko, în paralel participând şi la cursurile de fenomenologie susţinute de Konrad von Abel. A susţinut concerte la pupitrul unor orchestre importante, atât din ţară cât şi de peste hotare A colaborat cu solisti de renume ai scenei muzicale.

Pianistul ALEXANDRU MIHAI BURCĂ

ALEXANDRU MIHAI BURCĂ, pianist, dirijor, compozitor, regizor și director muzical, este activ la Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian și la Universitatea Națională de Muzică din București în calitate de profesor asociat. Laureat a numeroase concursuri internaționale, a susținut concerte în Kazakstan, Maroc, Rusia, Etiopia, Franța, Spania, Germania, Moldova, Portugalia, Norvegia, Suedia, Anglia, Italia, Canada, Irlanda, Grecia, Turcia, Franța, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Belgia, reprezentând România în proiecte de succes care promovează valorile și cultura românească. În țară, a susținut și susține concerte și recitaluri ca solist sau alături de muzicieni și artiști renumiți la Ateneul Român, în cadrul Festivalului ,,George Enescu”, la Televiziunea Română, Societatea Română de Radiodifuziune, Filarmonica din Bacău, Filarmonica ,,George Cavadia” din Brăila, la Sala Palatului, la Muzeul Național de Artă din București. De-a lungul timpului, Alexandru Mihai Burcă s-a implicat și a rămas statornic proiectelor care susțin arta, cultura, valorile și educația tinerilor din România, dând curs invitațiilor de a face parte din comisiile de jurizare a numeroase concursuri naționale, în calitate de vorbitor sau ca mentor ori profesor voluntar, pentru copiii familiilor defavorizate din țară.

Flautistul TEODOR ȚÎRLEA

TEODOR ȚÎRLEA deține funcția de prim-flautist al Orchestrei Simfonice din Norrköping, Suedia din anul 2016 iar din anul 2022 ocupă postul de șef partidă - flaut la Filarmonica "George Enescu " din București. A activat ca prim-flautist la Düsseldorfer Symphoniker, Komische Oper Berlin, Gewandhaus Orchestra din Leipzig şi la Orchestra Operei Norvegiene din Oslo. De asemenea, a colaborat cu mai multe orchestre de renume : Orchestra Simfonică Radio din Stockholm, Orchestra del Gran Teatro del Liceu Barcelona, Deutsche Oper Berlin, ş.a. şi s-a bucurat de colaborări cu dirijori celebri precum Riccardo Chailly, Christoph Eschenbach, Ivan Fischer. Formarea sa artistică a început sub îndrumarea profesorului Vasile Gocan și a tatălui său - Florin Ţîrlea, iar după absolvirea liceului și-a continuat studiile cu Jean-Claude Gérard și Davide Formisano la Musikhochschule Stuttgart. Înainte de a-și începe cariera profesională de muzician de orchestră, Teodor a fost membru al „Accademia Teatro alla Scala” din Milano, a participat la Pacific Music Festival Saporro ( Japonia ), Festivalul de Muzică Schleswig-Holstein ( Germania ) și la Festivalul de Muzică Zermatt ( Elveția ), alături de renumitul ansamblu "Scharoun" al Filarmonicii din Berlin.

MARIETA BRATU KIRCULESCU

MARIETA BRATU KIRCULESCU este o artistă româncă de muzică ușoară, romanțe, dar acoperă și un vast repertoriu internațional de chansonettes, chansons, songs, canzonette cultivând intens și profund importante valențe vocale și intepretative. Pasiunea pentru muzică și voce s-a manifestat din copilărie făcând parte din Corul de Copii al Radioteleviziunii Române condus de Ion Vanica iar mai târziu din Corul Patriarhiei Mitropoliei Române din București condus de Nicolae Lungu. De la o vârstă fragedă a manifestat afinitatea cu genul de romanță pentru a cărei interpretare a studiat în particular luând lecții de canto clasic cu Petre Ștefănescu Goangă și de canto modern cu Nina Bercaru; a luat lecții de teorie, solfegiu și dictat de la compozitorul Filaret Barbu. O foarte importantă afirmare artistică s-a produs în perioada mariajului cu celebrul compozitor Nicolae Kirculescu căruia, la aproape patru decenii de la trecerea în eternitate, continuă să-i celebreze memoria interpetându-i cântecele și romanțele pe care le-a tradus și în alte limbi. Învățămintele și îndrumările practice în materie de teatralitatea interpretativă pentru vocea cântată primite de la Maestru, au devenit centrul de greutate al personalității sale artistice.

Violonistul VALENTIN ALBEȘTEANU

VALENTIN ALBEȘTEANU a început să cultive pasiunea pentru muzică încă din copilărie fiind fiul cunoscutului violonist, dirijor și solist vocal Ion Albeșteanu și al renumitei artiste de muzică populară Tița Ștefan. Absolvent al Liceului de muzică „George Enescu“ și al Universității Naționale de Muzică București (promoția 1999), secţia instrumental-vioară, clasa prof. univ. Nicolae Bilciurescu, Valentin Albeșteanu a beneficiat și de îndrumarea profesorilor Octav Saviţchi şi Neculai Nistor. În 1997 începe colaborarea cu Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii, în paralel preia Taraful „Ion Albeşteanu“, în calitate de solist-instrumentist și dirijor, participând la emisiunea „Tezaur folcloric“ şi la diferite festivaluri folclorice.

A concertat în prezența unor mari personalități ale lumii cultural-muzicale din țară și străinătate: dirijorul Zubin Mehta, pianistul și dirijorul Daniel Barenboim, soprana Angela Gheorghiu, pianistul Dan Grigore, compozitorul Vladimir Cosma, Ioan Holender, directorul Operei din Viena, actrița Maia Morgenstern. Este preocupat de reînvierea unui gen muzical ( café-concert ), reprezentat cu strălucire de mari virtuozi ai viorii, precum Grigoraş Dinicu, George Boulanger, Nicolae Buică. Începând cu anul 2007 Valentin Albeșteanu susține recitaluri de înaltă ținută artistică. Este președinte de onoare al Asociației ProCultArt și unul dintre inițiatorii programului de salvgardare a muzicii ușoare și de cafe concert.

Actrița MIRUNA IONESCU

MIRUNA IONESCU este absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti, secția Artele Spectacolului de Teatru, specializarea Actorie și absolventă a Liceului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, Miruna Ionescu a debut pe scenă la vârsta de 6 ani, fiind primul copil care a interpretat o doină în cadrul emisiunii de televiziune ”Tezaur Folcloric”. În anul 2008, a început colaborarea cu Televiziunea Română, în calitatea de moderator pentru concerte, festivaluri și evenimente culturale în transmisiuni directe sau ediții speciale. În același timp, s-a aflat în distribuția mai multor piese de teatru, jucate pe scena Teatrului Național pentru Copii „Ion Creangă”, a Teatrului Masca și Teatrului de Revistă “Constantin Tănase “. În 2015 Miruna Ionescu întrerupe colaborarea cu teatrele din București, pentru a se dedica exclusiv televiziunii și proiectului său de suflet, „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, alături de violonistul Valentin Albeșteanu.

Pianistul VALENTIN CUCU

VALENTIN CUCU este absolvent al Universității Naționale de Muzică București, secia pedagogie muzicală. În calitate de pianist solist acompaniator al Liceul de coregafie „Floria Capsalli”, din București a colaborat cu mari artiști și coregrafi ai baletului național și international. În anul 2000 l-a întâlnit pe violonistul Valentin Albeșteanu, alături de care a sustinut concerte în diferite evenimente culturale naționale. Din 2015, împreună cu violonistului Valentin Albeșteanu și actrița Miruna Ionescu susține concertele ,,Poveste din Bucureștiul de Odinioară".

Programul acestui concert a oferit publicului aspecte mai puțin cunoscute sau poate uitate, în timp, ale Maestrului Nicolae Kirculescu.

DRUMUL IZVORULUI (PASTORALA) piesă pentru flaut și orchestră a fost interpretată în primă audiție în cadrul Concertului care a avut loc joi 11 decembrie 1952 în Sala Radiodifuziunii Române sub bagheta marelui dirijor, pianist, compozitor, orchestrator, critic muzical Alfred Alessandrescu (1893 - 1959) cu participarea eminentului flautist și profesor Vasile Jianu (1904 – 1968). Alfred Alessandrescu a studiat în anii 1913 - 1914 la Conservatoire National de Musique din Paris (Compoziția cu Paul Vidal) și în paralel Facultatea Drept, cursuri pe care a fost obligat să le întrerupă din cauza izbucnirii primului război mondial.

Dirijorul ALFRED ALESSANDRESCU

De atunci această piesă, foarte iubită de Kirculescu, nu s-a mai interpretat nici-odată; seara evenimentului a oferit o premieră în epoca modernă după aproape trei sferturi de veac și datorită parteneriatului cu Societatea Radiofonică Română și Televiziunea Română, această intepretare și celelalte ale programului vor rămâne în Fonoteca Radiodifuziunii și în Filmoteca Televiziunii. Partitura solistică de flaut a fost interpretată în concertul nostru de flautistul Teodor Țîrlea acompaniat de Orchestra Filarmonicii dirijată de distinsul dirijor Constantin Grigore.

Nicolae Kirculescu era un pianist desăvârșit în urma studiilor intense începute încă din copilărie și avea un spirit componistic rafinat perfecționat în urma cursurilor și seminarelor de compoziție ținute la Conservatorul din Viena de către profesorul și violonistul Arnold Rosé (1863-1946) numele lui originar fiind Rosenblum; se născuse la Iași și ulterior s-a stabilit la Viena unde a făcut o frumoasă carieră de violonist și profesor de compoziție; soția sa era sora marelui compozitor și dirijor Gustav Mahler (1860-1911). Așa se explică faptul că Nicolae Kirculescu a compus un ciclu de PATRU STUDII pentru pian de o complexitate muzicală extraordinară a căror interpretare este condiționată de un virtuozism pianistic absolut. Pentru interpretarea a două din aceste patru studii, am invitat pe Alexandru Mihai Burcă, pianist extraordinar, care a fost și solistul la MOMENTUL MUZICAL interpretat de Orchestra Filarmonicii dirijată de Constantin Grigore cu care s-a încheiat Concertul omagial.

Segmentul central al programului a cuprins cinci momente diferite din creația lui Nicolae Kirculescu.

Mai întâi AVE MARIA, compusă în anul 1975, pe care am dorit-o într-un context estetic sacru, comemorativ și JUST BECAUSE OF YOU compusă în anul 1940 pe versurile de Eugen Mirea; este o piesă de jazz de avangardă interpretată în primă audiție de către marea artistă de revistă și operetă Elisabeta Henția în cadrul unui concert de jazz organizat de către Dinu Șerbănescu în sala Teatrului Vasilescu; cele două piese interpretate de Marieta Bratu Kirculescu sunt opus diametrale estetic și stilistic asemenea a doi poli între care se regăsește vasta arie a potențialului componistic al lui Nicolae Kirculescu.

LICURICII este o piesă de divertisment, într-un aranjament pentru vioară și pian cu Valentin Albeșteanu vioară, Valentin Cucu pian pe care compozitorul a dorit-o și dedicat-o momentelor de odihnă ale soldaților în timpul celui de al doilea război mondial. Este o piesă antrenantă, scrisă într-un tempo foarte rapid și de mare efect la public.

Segmentul central s-a încheiat cu două cântece de foarte mare popularitate ale creației compozitorului Nicolae Kirculescu: prima piesă este intitulată PRIMA POEZIE compusă în anul 1956 pe versurile lui Aurel Felea și AȘA ÎNCEPE DRAGOSTEA scrisă în anul 1945 pe versurile lui Mihai Maximilian; le-am ascultat în interpretarea actriței Miruna Ionescu a cărei voce de contraltă lirică este impostată în cel mai autentic timbru necesar expresivității în acest repertoriu.

Muzica instrumentală este ... abstractă ... deoarece se exprimă prin sunete instrumentale care, nefolosindu-se de cuvinte, stimulează arbitrar ... idei, emoții, sentimente, intenții ... pe care fiecare om le integrează în propria conștiință conferindu-le forme concrete perceptive ... Muzica instrumentală a lui Nicolae Kirculescu se caracterizează prin ... interlocutorialitate, colocvialitate, convivialitate ... grație unei unduiri cu totul speciale a spiritului său componistic catalizat de multiplele experiențe umane sociale – colective și individuale – maturizate interferent de avocat și compozitor ...

Inspirația creativă în compoziție înseamnă spontaneizarea unui proces de unduire melodică învăluită într-un agregat armonic întrevăzut în momentul creației și prelucrat ulterior în detalii calibrate pe specificul lucrării.

O caracteristică specială a lui Nicolae Kirculescu costă în desăvărșita unicitate muzicală a fiecărei lucrări fără repetitivitate sau reluări de procedee. Este o fantezie creatoare de absolută prolificitate determinată de bogăția mentală a potențialului său robust care s-a manifestat fizic spontan la vârsta de trei ani.

Consistența melodică a muzicii sale vocale – cântec, romanță, operetă, estradă – atestă o valență creativă melodică pe care a simțit-o, a trăit-o și a cultivat-o în discernământul inspirațiilor și elaborărilor sale. Dozajul pentru relevarea modulațiilor și inflexiunilor tonale le-a conferit sensuri expresive în slujba unui încântător relief melodic foarte bine echilibrat agregatului armonic de susținere orchestrală sau pianistică.

Cultul melodiei s-a manifestat dominant în personalitatea sa componistică în joncțiune cu pasiunea sa pentru folclor pe care l-a onorat; este o pasiune intensă prin care a cunoscut ... omul ... și ... poporul ... aprofundându-l cognitiv și meditativ în contextul formației sale juridice. Educația însușită și vasta cultură acumulată au făcut ca magnificul potențial mental să reunească genial ... logos-ul avocatului cu melos-ul compozitorului ... în grandioasa operă muzicală pe care ne-a lăsat-o.

Spre finalul parabolei sale existențiale avea să ne spună: În orice gen am scris muzică, preponderența melodiei a fost pentru mine mai mult de cât o grijă, aproape o obsesie. Am acordat prioritate melodiei în raport cu armonia pe care am subordonat-o mereu punerii în evidență și îmbogățirii liniei melodice. Cât privește folclorul nu m-am servit de el și nici nu l-am citat, dar dragostea pentru el a făcut ca intonațiile sale să lase o amprentă puternică pe tot ce am compus. De aceea cred că muzica mea este o muzică prin excelență românească.

Prin aceste ample considerații analitice am dorit să fie cât mai bine înțeleasă și prețuită personalitatea lui NICOLAE KIRCULESCU ... creator componistic poliedric pluridimensional ...

Proiectul cultural inițiat și inaugurat în seara de miercuri 27 noiembrie 2024 va cunoaște o dezvoltare și o evoluție de mare amploare într-un moment istoric în care societatea are nevoie de o reactualizare valorică a Patrimoniului nostru Cultural.