Se afișează postările cu eticheta Andrei Munteanu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Andrei Munteanu. Afișați toate postările

2025/10/16

LUMINILE GHETOULUI

 


Teatrul Evreiesc de Stat din București a oferit publicului în ziua de joi 9 octombrie 2025, zi dedicată comemorării Holocaustului în România, spectacolul LUMINILE GHETOULUI realizat de Andrei Munteanu (scenariul și regia) în colaborare cu Bogdan Lifșin (conducerea muzicală). Scenariul lui Andrei Munteanu a fost foarte complex; a creat textele declamate cu profunzimea unui spirit teatral perfect ancorat în contextul dramei umane și sociale, alegând sugestiv și reprezentativ piesele muzicale interpretate de actori și ilustrând desfășurarea cu ... materialul vizual surprinzător ... chiar ... dramatic de șocant ... în anumite momente ... 

ANDREI MUNTEANU

În distribuție s-a aflat o excelentă echipă de actori: Dorina Păunescu, Roxana Guttman, Mihai Ciucă, Mircea Drîmbăreanu, Lucian Ionescu, Geni Brenda-Vexler, Viorica Predica, Andrei Miercure; evoluția lor a beneficiat de participarea Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat: clape: Bogdan Lifșin, vioară: Rodica Gancea, Feras Sarmini, violoncel: Sergiu Marin, clarinet: Mihai Pintenaru, chitară: Matei Bantaș, flaut: Mihail Vîrgă.

Premiera acestui spectacol a avut loc în anul 2019 la ... 27 ianuarie ... care este ... Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului ...

Pe site-ul online al teatrului, în informațiile referitoare la acest spectacol, se află un ... Sinopsis ... ca un cutremurător adagio: Din cele mai ascunse colțuri ale Europei, și până la marile capitale ale bătrânului continent, rânjetul hidos al fascismului ne urmărește. Copii și bătrâni, tați și fii, frați și surori, toți deopotrivă suntem prinși în reflectorul de urmărire al ghetoului. Spectacolul este o călătorie inspirată de muzica inedită scrisă de supraviețuitorii Holocaustului, în acele momente de grea încercare, precum și de texte ce reflectă cea mai mare crimă a secolului XX. 


E.S. Domnul LIOR BEN DOR Ambasadorul Israelului în România

Înainte de spectacol, după un salut introductiv, Andrei Munteanu a dat cuvântul Excelenței Sale Domnul Lior Ben Dor, Ambasadorul Israelului în România care, într-o limbă românească foarte bună dar și cu emoție, a relevat importanța comemorării pe care o aduce spectacolul LUMINILE GHETOULUI.

Andrei Munteanu a realizat un spectacol de genul dramei muzicale cu evoluții alterne în limba română și în limba idiș, acestea din urmă titrate în limba română. Reușita perfectă a scenariului său se bazează pe solida legătură dintre declamație, cânt, imagini, construind cu talent carismatic o atmosferă foarte fidelă culorii epocii respective; a onorat magistral o responsabilitate cu multiple valențe: sociale, umane, biblice, etice, morale, politice; și a reușit impresionant în perfecta coordonare scenică, emotivă, teatrală. Andrei Munteanu s-a dovedit încă o dată a fi un artist care armonizează perfect modernismul contemporan cu marea tradiție a unei lungi și bogate istorii de Teatru Idiș în România. Reușita completă și totală a spectacolului a fost asigurată de perfecta colaborare a lui Andrei Munteanu cu minunata sa garnitură de actori, personalități artistice de excepțională valoare și de vibrantă dăruire artistică și pe care îi voi onora Elogiile bine meritate pentru Mesajul Artei lor. 


DORINA PĂUNESCU

Dorina Păunescu impresionează de la primii pași ai apariției pe scenă prin figura sa de o sobră gravitate care asumă inevitabila conotație tragică a contextului interpretat cu o voce de contraltă dramatică alternând uimitor duritatea declamației cu durerea cantabilității de mare forță și încărcătură expresivă. 


ROXANA GUTTMAN

Roxana Guttman m-a frapat prin expresia mimică a feței a cărei sugestibilitate impresionantă anticipa durerea, suferința, lupta cel puțin interioară cu ostilitățile persecutorii ale exterminării nemiloase, o luptă relevată de o multitudine de inflexiuni timbrale foarte divers și fidel rezonate ale vocii sale de contraltă lirică foarte emoționantă. 


MIHAI CIUCĂ

Mihai Ciucă a adus pe scenă un personaj care declamă cu expresia unei supreme suferințe propria înfrângere nuanțată în detaliu printr-o multitudine de tonalități relevând revolta, durerea și resemnarea interogativă în fața vieții care îl confruntă cu un nemilos și nedrept destin. 


MIRCEA DRÎMBĂREANU

Mircea Drîmbăreanu a desfășurat o declamație dominată de un lirism intens, profund, robust, relevând expresivitatea unei suferințe parcă amplificate de fatalitatea nedreptății absurde care abolește orice scrupul și orice rațiune socială. 


LUCIAN IONESCU

Lucian Ionescu a exprimat personajul său cu o excelentă voce de tenor liric dăruită cu o foarte bună muzicalitate grație căreia a nuanțat subtil multiplele nuanțe ale timbrului vocal de o intensă și complexă dăruire față de încărcătura dramatică a personajului său. Resursele vocalității sale foarte bine preparate au oferit individualizări expresive fiecărei fraze din linia sa interpretativă. 


GENI BRENDA-VEXLER

Geni Brenda-Vexler a impresionat cu mobilitatea expresivității mimicii faciale în perfectă corespondență cu inflexiunile sonore și timbrale ale excelentei sale voci de contraltă lirică în care se reunesc forța de caracter cu fragilitatea temperamentului. Mimica sa anticipa interpretarea declamată și cântată iar la final o confirma ca pe o concluzie subliniată admirabil de limbajul teatral al feței și al corpului. 


VIORICA PREDICA

Viorica Predica a adus în scenă personajul tinerei fete care depune efortul suprem la impactul cu suferința aducând în spectrul sonor și timbral al vocalității sale curajoasa licărire de speranță a cărei incertitudini este plină de fatidice interogative. 


ANDREI MIERCURE

Andrei Miercure este un actor cântăreț cu un potențial declamator și cantabil foarte eficient calibrat atât în comicitate cât și în tragism grație unei inteligențe artistice elevate prin care se poate exprima cu un limbaj teatral al vocii, al corpului, al mișcării, al expresiei mimicii relevând detalii umane impresionante.

Fiecare dintre actori a adus pe scenă un profil uman prin care reprezintă mii și mii de oameni din respectivele categorii tipologice. Drama muzicală a acestui spectacol a sintetizat lupta interioară, durerea și nemiloasa înfrângere a ființelor nevinovate, o jertfă care și astăzi menține multe interogative asupra Istoriei ... 


Mărturisesc că am făcut un mare efort sufletesc pentru a percepe simultan mesajul uman care continuă să persiste de-a lungul istoriei chiar și la multe decenii de la tragicele evenimente dar și profilul bravurii teatrale pe care toți actorii participanți au integrat-o în mesajul uman de autentic strigăt al durerii.


Prof. MICHAL KUPERMANM

Efortul meu sufletesc a fost cu atât mai mare datorită faptului că, în această perioadă, era în vizită la București venită de la Tel Aviv, Prof. Michal Kuperman, o extraordinară prietenă de o viață deoarece prietenia noastră a început în frageda copilărie petrecută la București împreună de la ... vârsta de doi ani ... Și această prietenie s-a dezvoltat odată evoluțiile noastre umane și sociale și continuă și astăzi cu același entuziasm după peste șase decenii de viață. Michal a dorit să asiste la acest spectacol realizat în genul dramei muzicale. Tatăl ei și tatăl meu se cunoscuseră în ... Transnistria ... unde, împreună cu câteva sute de evrei din București au fost ... deportați ... Bunicul meu a murit acolo ... chiar în seara de ... Simchat Torah ... Noi am asistat de mici copii la evocările și povestirile din acea perioadă istorică și, în fața impresionantelor momente de artă și viață trăite de extraordinarii actori ai Teatrului Evreiesc de Stat, atât Michal cât și eu am retrăit momentele în care tații noștri ne povesteau și noi ascultam înmărmuriți ...

Iar emoția amintirilor s-a împletit cu emoția înaltului Mesaj de Artă și Viață pe care ni l-au oferit creația teatrală și regizorală a lui Andrei Munteanu împreună cu extraordinara garnitură de actori și muzicieni care ne-au purtat în timp în ... Luminile Ghetoului ... de altă dată ... 

2023/12/23

LOZUL CEL MARE în stagiunea jubiliară a Teatrului Evreiesc de Stat din București

 

Stagiunea care se va încheia în această a lună a fost o stagiune jubiliară deoarece Teatrul Evreiesc din București, fondat în 1948, a sărbătorit trei sferturi de veac de existență. Teatrul acesta continuă o tradiție de aproape un secol și jumătate de teatru idiș în societatea românească inaugurat mai întâi la Iași și apoi la București datorită lui ABRAHAM GOLDFADEN (1860-1908) cel dintâi poet și dramaturg de limba idiș și ebraică din istorie, fiind și un compozitor, actor, regizor și șef de companie teatrală. În timpul dictaturii antonesciene (1940-1945) când actorii evrei au fost puși sub interdicție în viața artistică, Teatrul Barașeum a integrat în ansamblul său pe actorii și artiștii evrei puși sub interdicția de a mai apărea pe scenele teatrelor prin introducerea legilor rasiale. După căderea regimului lui Ion Antonescu, artiștii evrei au fost reprimiți în colectivele artistice ale teatrelor dar un nucleu puternic și stabil a continuat activitatea la Teatrul Evreiesc din București care este unul dintre puținele teatre de acest gen din Europa. 


AVRAM GOLDFADEN 

LOZUL CEL MARE este o capodoperă a teatrului idiș scrisă de scriitorul, dramaturgul și publicistul evreu rus ȘALOM ALEIHEM pseudonim pentru ȘOLOM NAHUMOVICI RABINOVICI (2 martie 1859, Pereiaslav, Poltava – 13 mai 1916, New York). În limba idiș dar și în limba ebraică, formula de salut ... Șalom Aleihem ... înseamnă ... Pace Vouă.

ȘALOM ALEIHEM

Șalom Aleihem a publicat foarte multe piese de teatru dar și nuvele, romane și s-a impus în istorie ca primul autor de literatură pentru copii. Spiritul teatral genial conjugat cu extraordinare calități de psiholog observator al vieții sociale și în mod deosebit al vieții evreilor de toate categoriile, i-a permis să redea în scrierile sale cu un puternic realism și o subtilă și fină ironie viața și lumea evreiască din estul Europei între finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Șalom Aleichem a pus bazele literaturii idiș moderne stimulând aderarea multor scriitor evrei cărora le-a fost prieten și chiar mentor. De-a lungul istoriei sale, Teatrul Evreiesc din București a montat multe din piesele lui Șalom Aleichem, titluri precum Stele rătăcitoare, Comoara, Nuntă cu divorț, Romanul unui om de afaceri, Marienbad, Scripcarul de pe acoperiș, aceasta din urmă devenind unul dintre cele mai celebre și gustate musicaluri ale secolului al XX-lea datorită compozitorului JERRY BOCK reprezentat în premieră absolută pe Broadway în anul 1964. 


JERRY BOCK

Lozul cel mare este o comedie care oferă aspecte din viața evreilor și impactul cu îmbogățirea prin ... lozul cel mare ... declanșând situații și parcursuri emotive prin care, cu ironia unui umor subtil, intrăm în profunzimea sufletului evreiesc și al filosofiei de viață care vine să armonizeze oric fel de situații neprevăzute. Scrisă în 1916 și reprezentată în premieră absolută în 1917 la Teatrul Astor din New York, a devenit o piesă emblematică a teatrului clasic evreiesc. 

Reprezentarea acestei comedii are o lungă și bogată tradiție în istoria Teatrului Evreiesc din București astfel că toate generațiile de spectatori au avut prilejul să o cunoască, să se amuze, să râdă dar și să stea apoi pe gânduri în fața valorilor fundamentale ale vieții. Îmi amintesc de această piesă de mic copil, elev în clasele primare, apoi la liceu și în timpul studenției, revenind asupra ei cu fiecare nouă montare și admirând artiștii din toate generațiile. Revenit stabil în România, am revenit și la Teatrul Evreiesc, teatrul copilăriei și adolescenței, cu sufletul vibrând la atâtea amintiri legate de părinți, rude și prieteni cu care megeam la spectacolele teatrului. Am considerat foarte normal ca, stagiunea jubiliară aniversară a Teatrului Evreiesc din București să fie marcată de o nouă producție cu Lozul cel mare în luna decembrie 2023

Am sosit la teatru mult mai devreme de ora începerii tocmai ca să retrăiesc noianul de amintiri și emoții în tihnă ... și am regăsit atmosfera familială de altă dată ... Directoarea teatrului, marea actriță MAIA MORGENSTERN pe care o stimez și o admir de foarte mult timp, și-a făcut apariția în foaierul teatrului salutând și strângând mâinile tuturor celor prezenți ca o gazdă afectuoasă și primitoare ... Am revăzut sala teatrului, confortabilă, primitoare, încărcată de o foarte bogată istorie de cultură, de teatru, de umanism evreiesc ... În locul căștilor de altă dată unde se putea asculta traducerea în limba română, astăzi există un display modern care oferă subtitrarea traducerii în limba română realizată de I. Ludo ceea ce este un avantaj care favorizează impactul cu limba și cultura idiș impecabil menținută și oferită de colectivul teatrului. 

Regizorul ANDREI MUNTEANU

Noua producție a Teatrului Evreiesc din București a fost realizată de regizorul ANDREI MUNTEANU, personalitate artistică de prestigiu internațional cu un parcurs formativ și de activitate foarte bogat și de mare succes. Versiunea sa regizorală are meritul de a oferi o modernitate ancorată în actualitate dar care conservă spiritul autorului și relevă universalitatea spiritului evreiesc în fața vieții și a aspectelor sale de la cele mai triste și deznădăjduite până la cele mai optimiste și mai vesele. Meritul lui Andrei Munteanu stă în faptul că a reușit să sublinieze spiritul evreiesc și filosofia sa de viață ancorată într-un umor robust, sănătos și care catalizează cu bun gust verva desfășurării spectacolului. 

Meritul lui Andrei Munteanu mai constă și în faptul că a știut să antreneze armonios în regia sa o formidabilă echipă de colaboratori: Puiu Antemir (scenografia), Mirela Trăistaru (costumele), Lilian Cărăuș (coregrafia), Efim Ciornîi (ilustrația muzicală), Dragoș Stama (orchestrația), Cosmin Stancu (asistent decor), Miruna Rădulescu (asistent costume); toate aceste zone creative s-au integrat armonios în unitatea spectacolului iar cuvintele regizorului Andrei Munteanu oferă revelația acestui context creator atât de complex de la baza modernității sale: În realizarea unui spectacol sunt implicate mai multe mijloace de expresie care, de ani buni, s-a constituit într-o formă de artă vizuală distinctă și de sine stătătoare. Dramaturgia lui Șalom Aleihem, pe care am abordat-o nu o singură dată, operează cu un sistem vast de metafore și semnificații a căror cunoaștere și înțelegere permite creatorilor să abordeze diverse paliere de expresie artistică. Când am optat pentru montarea comediei Lozul cel Mare am fost atras de conținutul său profund umanist. Precum și de mesajul social puternic pe care îl transmite. Tema banilor care dezumanizează și transformă omul este una dintre temele predilecte la Șalom Aleihem cu rădăcini adânci în cultura evreiască. 

Cursivitatea și transparența concepției regizorale a lui Andrei Munteanu a făcut ca vastitatea sistemului de metafore și semnificații să fie excelent abordate de toate palierele angrenajului său artistic în frunte cu amplul palier al distribuției în care s-au integrat ... douăzeci și cinci ... de personaje. care, grație bravurii actorilor, toate au fost importante indiferent de durata evoluției lor pe scenă ... 

În fruntea distribuției Veaceslav Grosu al cărui personaj Șimele Soroker a prins viață într-o imrpesionantă multitudine de stări sufletești. Alături de el, Geni Brenda Wexler în rolul Eti-Meni a încântat publicul cu verva debordantă a unui talent vulcanic de comediană reușind să strecoare și acea ... picătură de lacrimă existențială catalitică ... prin care personajul său a atins mesajul autorului. 

Lorena Luchian (Beilke) împreună cu Andrei Bibire (Motl) și Andrei Miercure (Kopl) au desfășurat o formidabilă actorie relevând personaje autentice integrate cu credibilitate în desfășurarea spectacolului. 

Grație bravurii actorilor, toate personajele au devenit importante indiferent de durata evoluției lor pe scenă: Mihai Ciucă (Soloveitșik), Marius Călugărița (Dl. Koltun), Mihai Prejban (Solomontșik), George Remeș (Dl. Himlfarb), Nicolae Călugărița (Dl. Fain), Roxana Guttman (Madam Fain), Mircea Drîmbăreanu (Mendl), Dorina Păunescu (Perl-chioara), Anka Levana (Iokheved), Darius Daradici (Rubintșik), Neculai Predica (Vigdortșik), Nicolae Botezatu (Băcanul), Viorel Manole (Măcelarul), Mircea Dragoman (Dl. Șraibman), Viorica Predica (Erika), Meda Topîrceanu (Lilli), Luana Stoica (Liuba), Cristina Cîrcei (Madam Goldentuler), Mirela Nicolae (O evreică bătrână), Lilian Cărăuș (Un croitor bătrân). 


MAIA MORGENSTERN la finalul spectacolului

Scenele muzicale și cântate au avut un farmec cu totul deosebit datorită acompaniamentului antrenant al Orchestrei Teatrului Evreiesc de Stat din care au făcut parte Mihai Murariu (pian), Rodica ganea, Feras Sarmini (vioară), Sergiu Marin (violoncel), Mihai Pintenaru (clarinet), Radu Gheorghe (percuție), Daniel Ștefănescu (contrabas). 


S.E. REUVEN AZAR ambasadorul Israelului și STEPHAN POEN

La finalul spectacolului, publicul încântat și realizatorii entuziaști au ciocnit o cupă de șampanie într-o atmosferă veselă și antrenantă asemenea specificului lui Șalom Aleihem prin care s-au sărbătorit cele trei sferturi de veac de existență al Teatrului Evreiesc de Stat din București.

ELENA CERNEI și arta sa în timp

ELENA CERNEI (1 martie 1924, Bairamcea, Cetatea Albă, România astăzi în Ucraina - 27 noiembrie 2000, București)  este o personalitate ca...